Polul Nord devine un "bastion" al FSB-uluiDaniela ŞIŞCANU
Rusia intenţionează să creeze o grupare militară separată în Arctica pentru garantarea securităţii în sectorul rus al Oceanului Îngheţat de Nord „ indiferent de conjunctura politico-militară”. Mai mult decat atât, conform startegiei arctice, elaborate de Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse, această regiune urmează să intre sub jurisdicţia FSB (Serviciul Federal de Securitate), şi să devină, pană în 2016, „cea mai importantă bază de resurse din Federaţia Rusă” (kommersant.ru).
Pe 27 martie 2009, pe pagina de internet a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse a fost publicat un document întitulat „Bazele politicii Federaţiei Ruse pentru regiunea arctică până în 2020 şi pentru perioada următoare”. Capitolul „Scopurile fundamentale şi măsurile privind realizarea politicii de stat a Federaţiei Ruse în Arctica” prevede crearea unei formaţiuni de forţe armate pentru a asigura securitatea în regiune. De asemenea, documentul prevede crearea unui sistem funcţional activ al Pazei de Coastă subordonat FSB-ului. Actul presupune un control mai amplu al acestei structurii asupra zonei: controlul punctelor de trecere a frontierelor, introducerea regimului de zone de frontieră şi organizarea unui control instrumental-tehnic asupra zonelor acvatice.
Referitor la poziţia pe care o ocupă FSB conform acestui document, merită menţionat faptul că fostul şef al acestei structuri, Nicolai Patruşev, împreună cu reprezentantul preşedintelui rus pentru Arctica, Artur Cilingarov au vizitat Polul Nord, iar în cadrul întrunirii din septembrie 2008 a Consiliului de Securitate, Patruşev a declarat că deşi exclude posibilitatea producerii unui război pentru Arctica, el este convins că toate statele riverane vor continua să-şi apere interesele în regiune, la fel ca şi Rusia. În aceeaşi ordine de idei, trebuie semnalat faptul că publicarea strategiei a coincis cu înaintarea unor pretenţii guvernului norvegian privind desfăşurarea unor manevre militare în apele Oceanului Îngheţat. Ministrul Lavrov i-a declarat omologului său norvegian, Jonas Gahr Store că a fost uimit de faptul că în apele norvegiene au loc manevre destinate scenariului unei acutizări a conflictului pentru accesul la resurse în această regiune. Ministerul rus al Afacerilor Externe şi-a mai manifestat îngrijorarea privind desfăşurarea acestui tip de exerciţii şi a subliniat că problema Arcticii trebuie rezolvată fără a implica actori din afara regiunii. Între timp, Serviciul de presă al NATO a declarat că manevrele „Cold Response” efectuate în apele din regiunea de nord a Norvegiei nu s-au desfăşurat sub comandamentul alianţei, ci sub comandament norvegian, şi a precizat că NATO nu percepe Rusia ca stat inamic sau stat-problemă; cea mai mare îngrijorare a alianţei este legată de intensificarea circulaţiei navale în Arctica în contextul încălzirii globale.
Deşi marea majoritate a politicienilor ruşi salută implementarea acestei strategii, există, totuşi, voci care consideră acest document un fel de acţiune de relaţii publice menită să ascundă degradarea reală a forţelor armate ruse şi un mecanism de obţinere de a unei finanţări din fondurile federale pentru „apărarea graniţelor arctice” în condiţiile în care milioane de chinezi traversează ilegal frontiera cu China fără a întâmpina prea multe piedici. Iar în ceea ce priveşte explorarea şi exploatarea rezervelor de petrol şi de gaze din Oceanul Îngheţat de Nord, se pare că majoritatea analiştilor sunt de acord că Rusia nu dispune în prezent nici de tehnologiile şi nici de resursele necesare pentru proiecte de o asemenea amploare.
3 aprilie 2009
3 aprilie 2009
