Cooperarea kirghizo-amercană vs pasivitatea Moscovei
Daniela ŞIŞCANU
24 martie 2010
La 18 martie autorităţile kirghize au confirmat faptul că Kirghistan şi SUA vor crea un centru de antrenament al unităţilor speciale din cadrul structurilor armate kirghize. Proiectul face parte din programul americano-kirghiz de luptă împotriva terorismului, de contracarare a extremismului religios, a crimei organizate şi a traficului de droguri. În cadrul acestui program americanii au creat, pe teritoriul unei baze militare din localitatea Koi-Taş, un Centru comun de instruire, au construit mai multe clădiri administrative pentru unitatea militară situată în Tokmak şi au încheiat lucrările la spitalul militar din Beş-Gunei.(www.ca-news.org)
În timp ce americanii îşi consolidează prezenţa militară în Kirghistan, contingentul militar rus traversează o alt fel de perioadă. Deşi, anul trecut preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a anunţat că Federaţia Rusă are acceptul autorităţilor kirghize de a disloca noi trupe şi de a construi noi obiective militare pe teritoriul Kirghistanului, situaţia reală este foarte diferită. Numărul militarilor ruşi se reduce treptat. Spre exemplu, la sfârşitul lunii martie se încheie restructurarea bazei aeriene din Kant (nordul Kirghistanului). Conform Comandamentului Forţelor Militare Aeriene din Federaţia Rusă, funcţionarea infrastructurii sociale existente pe teritoriul bazei militare (grădiniţă, şcoală, spaţii locative destinate ofiţerilor şi puncte de comerţ) va fi oprită, zeci de familii ale piloţilor şi tehnicienilor se vor reîntoarce în Rusia. Tot personalul bazei va fi înlocuit de unul format doar din militari. Potrivit comandantului bazei aeriene,colonelul Vladimir Nosov, aceste restructurări fac parte din procesul de optimizare a funcţionării bazelor militare aflate pe teritoriului altor state.
În ultima săptămână a lunii iulie 2009, în oraşul kirghiz Ciolpon-Ata a avut loc un summit informal al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă. În cadrul acestui summit, autorităţile ruse şi kirghize au convenit asupra sporirii prezenţei militare ruse şi au hotărât să înfiinţeze un centru de instruire a militarilor kirghizi şi ruşi. Noua baza rusă urma să fie amplasată în apropierea frontierei cu Uzbekistan. Semnarea acordului de înfiinţare a bazei militare a fost programată pentru luna noiembrie 2009. Însă, Moscova, se pare că ar fi dorit să înfiinţeze un centru militar în Oş, dar au apărut neînţelegeri. Autorităţile kirghize au propus crearea centrului în regiunea Batken, dar partea rusă a refuzat propunerea, astfel, nu s-a mai ajuns la semnarea acestui acord.
Între timp, infrastructura militară din regiune Batken afost pusă la dispoziţia militarilor americani. Săptămâna trecută, la 18 martie, ministerul kirghiz al apărării a confirmat oficial informaţiile apărute în mass-media privind înfiinţarea, în sudul Kirghistanului, a unui centru de instruire a unităţilor speciale din armata kirghiză.
Potrivit ministerului kirghiz al apărării al finanţarea de către americani a proiectelor militare în Kirghistan au început în 1996. Printre aceste proiecte se numără construirea Centrului comun de instruire din localitatea Koi-Taş, a complexului militar din Tokmak şi a spitalului din satul Beş-Gunei.
În presa occidentală au apărut speculaţii potrivit cărora Kirghistan consideră că înfiinţarea centrului american în Batken are rolul de a descuraja o posibilă agresiune din partea Uzbekistanului. Autorităţile de la Bişkek resping această teorie. Deşi, dacă luăm în considerare ciocnirile permanente şi asasinatele de la graniţa dintre Kirghistan şi Uzbekistan, problemele legate de resursele de apă şi energie dintre cele două state, varianta vehiculată în presa occidentală pare destul de reală.
Pe de altă parte, tot mai multe voci din federaţia Rusă se întreabă dacă pasivitatea Moscovei este o alegere bună pentru politica rusă în regiune, şi ce dacă nu cumva Rusia va ajunge să cedeze americanilor poziţiile sale militare. Directorul filialei din Bişkek a Institutului CSI, Alexander Kniazev e de părere că activizarea prezenţei americane în Kirghistan nu prezintă un motiv de alarmare pentru Rusia. Kniazev conectează cooperarea curentă dintre autorităţile kirghize şi cele americane cu problemele economice care au apărut între Bişkek şi Moscova în ultimii ani. Conducerea rusă este nemulţumită, de modul în care au fost utilizate cele 450 milioane USD furnizate Kirghistanului sub forma unui împrumut, şi, prin urmare nu are intenţia de a spori, în continuare, nu numai cooperarea economică, dar şi cea militară cu Bişkek.
Daniela ŞIŞCANU
24 martie 2010
La 18 martie autorităţile kirghize au confirmat faptul că Kirghistan şi SUA vor crea un centru de antrenament al unităţilor speciale din cadrul structurilor armate kirghize. Proiectul face parte din programul americano-kirghiz de luptă împotriva terorismului, de contracarare a extremismului religios, a crimei organizate şi a traficului de droguri. În cadrul acestui program americanii au creat, pe teritoriul unei baze militare din localitatea Koi-Taş, un Centru comun de instruire, au construit mai multe clădiri administrative pentru unitatea militară situată în Tokmak şi au încheiat lucrările la spitalul militar din Beş-Gunei.(www.ca-news.org)
În timp ce americanii îşi consolidează prezenţa militară în Kirghistan, contingentul militar rus traversează o alt fel de perioadă. Deşi, anul trecut preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a anunţat că Federaţia Rusă are acceptul autorităţilor kirghize de a disloca noi trupe şi de a construi noi obiective militare pe teritoriul Kirghistanului, situaţia reală este foarte diferită. Numărul militarilor ruşi se reduce treptat. Spre exemplu, la sfârşitul lunii martie se încheie restructurarea bazei aeriene din Kant (nordul Kirghistanului). Conform Comandamentului Forţelor Militare Aeriene din Federaţia Rusă, funcţionarea infrastructurii sociale existente pe teritoriul bazei militare (grădiniţă, şcoală, spaţii locative destinate ofiţerilor şi puncte de comerţ) va fi oprită, zeci de familii ale piloţilor şi tehnicienilor se vor reîntoarce în Rusia. Tot personalul bazei va fi înlocuit de unul format doar din militari. Potrivit comandantului bazei aeriene,colonelul Vladimir Nosov, aceste restructurări fac parte din procesul de optimizare a funcţionării bazelor militare aflate pe teritoriului altor state.
În ultima săptămână a lunii iulie 2009, în oraşul kirghiz Ciolpon-Ata a avut loc un summit informal al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă. În cadrul acestui summit, autorităţile ruse şi kirghize au convenit asupra sporirii prezenţei militare ruse şi au hotărât să înfiinţeze un centru de instruire a militarilor kirghizi şi ruşi. Noua baza rusă urma să fie amplasată în apropierea frontierei cu Uzbekistan. Semnarea acordului de înfiinţare a bazei militare a fost programată pentru luna noiembrie 2009. Însă, Moscova, se pare că ar fi dorit să înfiinţeze un centru militar în Oş, dar au apărut neînţelegeri. Autorităţile kirghize au propus crearea centrului în regiunea Batken, dar partea rusă a refuzat propunerea, astfel, nu s-a mai ajuns la semnarea acestui acord.
Între timp, infrastructura militară din regiune Batken afost pusă la dispoziţia militarilor americani. Săptămâna trecută, la 18 martie, ministerul kirghiz al apărării a confirmat oficial informaţiile apărute în mass-media privind înfiinţarea, în sudul Kirghistanului, a unui centru de instruire a unităţilor speciale din armata kirghiză.
Potrivit ministerului kirghiz al apărării al finanţarea de către americani a proiectelor militare în Kirghistan au început în 1996. Printre aceste proiecte se numără construirea Centrului comun de instruire din localitatea Koi-Taş, a complexului militar din Tokmak şi a spitalului din satul Beş-Gunei.
În presa occidentală au apărut speculaţii potrivit cărora Kirghistan consideră că înfiinţarea centrului american în Batken are rolul de a descuraja o posibilă agresiune din partea Uzbekistanului. Autorităţile de la Bişkek resping această teorie. Deşi, dacă luăm în considerare ciocnirile permanente şi asasinatele de la graniţa dintre Kirghistan şi Uzbekistan, problemele legate de resursele de apă şi energie dintre cele două state, varianta vehiculată în presa occidentală pare destul de reală.
Pe de altă parte, tot mai multe voci din federaţia Rusă se întreabă dacă pasivitatea Moscovei este o alegere bună pentru politica rusă în regiune, şi ce dacă nu cumva Rusia va ajunge să cedeze americanilor poziţiile sale militare. Directorul filialei din Bişkek a Institutului CSI, Alexander Kniazev e de părere că activizarea prezenţei americane în Kirghistan nu prezintă un motiv de alarmare pentru Rusia. Kniazev conectează cooperarea curentă dintre autorităţile kirghize şi cele americane cu problemele economice care au apărut între Bişkek şi Moscova în ultimii ani. Conducerea rusă este nemulţumită, de modul în care au fost utilizate cele 450 milioane USD furnizate Kirghistanului sub forma unui împrumut, şi, prin urmare nu are intenţia de a spori, în continuare, nu numai cooperarea economică, dar şi cea militară cu Bişkek.
