Printeaza
Politica energetica
De la Sofia la Habarovsk: abordări divergente în problemele energiei
La 28 aprilie a avut loc şedinţa Consiliului Rusia-UE la care s-a convenit asupra programului de lucru a summit-ului Uniunea Europeană – Federaţia Rusă ce se va desfăşura în oraşul Habarovsk. Moscova speră să folosească summit-ul în scopul promovării propunerilor sale privind modificarea Tratatului Cartei europene a energiei şi pentru protejarea poziţiei ocupate de Gazprom pe piaţă. (Kommersant.ru)
Cel mai important rezultat al şedinţei Consiliului Rusia-UE a fost adoptarea programului de lucru a summit-ului Uniunea Europeană – Federaţia Rusă. Evenimentul se va produce în perioada 21-23 mai, în oraşul rus Habarovsk. Potrivit declaraţiei şefului Departamentului de cooperare europeană din cadrul ministerului rus de externe, Vladimir Voronkov, ruşii au avansat pentru discuţii următoarele propuneri: elaborarea unor masuri coroborate privind ieşirea din criza economică mondială; discutarea Tratatului de securitate euro-atlantică propus de preşedintele Medvedev şi analizarea Acordului de bază dintre Federaţia Rusă şi UE. Cu toate acestea, deşi nu figurează în agenda de lucru, subiectul de bază al acestui summit promite sa fie problema relatiilor energetice dintre Rusia si UE.
Evenimentul din luna viitoare pare a fi ultima şansă a Moscovei de a schimba cursul politicii energetice europene.
Prima acţiune europeană care a iritat Kremlinul a fost semnarea de către UE şi Ucraina a Declaraţiei privind modernizarea sistemului ucrainean de transportare a gazelor naturale. Problema este că documentul nu menţionează participarea Rusiei la acest proces, iar, pe de altă parte, Declaraţia prevede transparenţa transportării gazelor şi accesul în condiţii de egalitate la gazoduct, ceea ce presupune sfârşitul monopolului impus de Gazprom. De asemenea, actul crează împrejurări favorabile realizării proiectului White Stream. Drept răspuns, Moscova a adoptat un nou document intitulat „Abordarea conceptuală a noii baze normative a cooperării internaţionale în sfera energetică (baze şi principii)”. Acest document propune revizuirea principiilor Tratatului Cartei europene a energiei şi menţinerea poziţiei companiei Gazprom pe piaţă prin păstrarea practicilor existente de realizare a resurselor energetice. „Abordarea conceptuală” urma să fie prezentată de către primul ministru rus Vladimir Putin la reuniunea energetică ce a avut loc săptămâna trecută în capitala bulgară. În ultimul moment, însă, Putin şi-a anulat vizita în Bulgaria, gest explicat de către experţi prin lipsa de susţinere a propunerilor ruşilor.
Rezultatele summit-ului din Bulgaria au confirmat că la baza politicii energetice a UE stau principiile Cartei europene de energie. Mai mult, evenimentul de la Sofia a resuscitat proiectul Nabucco. În acest sens, vice prim-ministrul Cehiei, Alexandr Vondra, a anunţat că toate proiectele ce fac parte din planul european „Coridorul Energetic de Sud” vor fi puse în aplicare în acest an. Potrivit declaraţiilor lui Vondra, la 8 mai, la Praga îşi va desfăşura lucrările o conferinţă dedicată proiectului Nabucco. În acelaşi context, s-a subliniat şi faptul că în curând UE şi Irak vor semna un Memorandum de înţelegere reciprocă în domeniul energetic, iar până la sfârşitul anului se va semna un acord inter-guvernamental de construcţie a gazoductului din Grecia până în Italia.
Declaraţiile lui Vondra au fost susţinute de preşedintele turc Abdullah Gul care a afirmat că Nabucco este un proiect de interes strategic şi că Istanbulul va face tot posibilul pentru realizarea acestuia, începând prin a renunţa la ambiţiile sale de a cumpăra gaze de la Azerbaidjan pentru a le vinde Europei la preţuri convenabile Turciei. Un alt semnal de susţinere a proiectului Nabucco a venit săptămâna trecută de la Aşhabad, unde, la întrunirea energetică, preşedintele turkmen Gurbangula Berdimuhamedov şi-a manifestat ferm intenţiile ţării sale de a diversifica căile de transport a gazelor către Europa. Totodată, la Sofia, Richard Morningstar, reprezentantul special al preşedintelui american, a subliniat că SUA va sprijini, în măsura posibilităţii, proiectul Nabucco, adăugând că o eventuală bază de resurse pentru acest proiect ar putea deveni Iranul. Cu toate acestea, ţara care, pe tot parcursul summit-ului, s-a bucurat de poziţia de garant al securităţii energetice europene a fost Qatarul, reprezentat de însuşi emirul Hamad ben Khalifa al-Thani. El a declarat că ţara sa este pregătită să livreze Europei gaze naturale lichide. În acest sens, acum două săptămâni, Polonia şi Qatar au semnat un contract, pentru 20 de ani, de livrare a gazului natural lichid, iar Croaţia a anunţat construcţia terminalului de recepţie a acestor gaze exact în locul destinat iniţial construcţiei gazoductului South Stream.
În cadrul reuniunii de la Sofia a avut loc o întâlnire bilaterală a lui Richard Morningstar şi a ministrului rus al energiei Serghei Şmatko. În urma acestei întâlniri Morningstar a menţionat că insistenţa Rusiei în ceea ce priveşte implementarea proiectului South Stream provoacă suspiciuni, deoarece construcţia gazoductului South Stream costă aproape dublu în comparaţie cu Nabucco, iar Gazprom a declarat că este de acord sa acopere cea mai mare parte a cheltuielilor. Aceasta în primul rând. În al doilea rând, fiindcă Rusia nu dispune de volumul necesar de gaze pentru South Stream, Gazprom va fi nevoit să cumpere gaze din Asia Centrală şi Azerbaidjan, urmând să le reexporteze în Europa. Însă, conform legislaţiei ruse, reexportul de gaze nu este supus taxelor vamale, prin urmare, încasările bugetului Federaţiei Ruse vor scădea. Aşadar, singurul avantaj de care se va bucura Moscova în urma construcţiei acestui gazoduct este unul politic.
Aşadar, deşi acţiunile Uniunii Europene indică o reorientare a politicii sale energetice, Moscova intenţionează să exploateze la maximum şansele oferite de summit-ul de la Habarovsk, insistând asupra promovării proiectului South Stream şi a documentului „Abordarea conceptuală”.
|