Print  Printeaza

O noua revolutie in Kirghizstan

O nouă "revoluţie" în Kirghizstan

 

Daniela ŞIŞCANU

 

9 aprilie 2010

 

Protestele din capitala Kirghistanului s-au transformat în ciocniri violente cu poliţia, în urma cărora şi-au pierdut viaţa, potrivit opoziţiei, aproximativ 100 de persoane. Opoziţia a preluat controlul asupra parlamentului şi a altor instituţii de stat. Preşedintele kirghiz, Kurmanbek Bakiev, a plecat cu avionul în oraşul Oş. Guvernul şi-a anunţat oficial demisia. Primul ministrul rus, Vladimir Putin, a respins ieri, 7 aprilie, acuzaţiile de implicare a Moscovei în evenimentele din Kirghistan. (Kommersant.ru) 

 
Mitingul opoziţiei desfăşurat la 6 aprilie în oraşul Talas, aflat în nordul Kirghistanului, a condus la o deteriorare gravă a situaţiei în toată ţara. Ieri, 7 aprilie, capitala kirghiză a devenit centrul evenimentelor. Aproximativ  două mii de susţinători ai opoziţiei s-au adunat la sediul Partidului Social Democrat, deşi, cu o zi înainte, autorităţile au interzis desfăşurarea acţiunilor de acest tip. Situaţia a degenerat după intervenţia forţelor poliţiei. La orele prânzului, mulţimea dezlănţuită, scandând „Libertate lui Atambaev”, s-a îndreptat spre centrul oraşului.(Cu o seară înainte fuseseră arestaţi liderii opoziţiei: fostul prim-ministru Almazbek Atambaev, liderul partidului „Ata-Meken”, Omurbek Tekebaev, şi liderul revoltei din Talas, Bolot Şerniazov ) Forţele de  ordine i-au întâmpinat pe manifestanţi cu gloanţe de cauciuc, însă nu au reuşit să-i oprească. În scurt timp, numărul protestatarilor s-a ridicat până la 15 mii de persoane.
 
Prima tentativă de a lua cu asalt clădirea guvernului a fost respinsă de poliţie. Ulterior, protestatarii au incendiat clădirea şi au încercat să pătrundă în interiorul ei cu ajutorul camioanelor. În urma violenţelor şi-au pierdut viaţa aproximativ 100 de persoane, iar alte 200 de persoane au fost rănite grav.
 
În aceeaşi  zi, preşedintele Kurmenbek Bakiev a încercat să decreteze stare de urgenţă, însă parlamentarii nu au reuşit să valideze ordonanţa prezidenţială. În a doua jumătate a zilei, mulţimea a devastat clădirea parlamentului. Protestatarii au ocupat clădirea Televiziunii Naţionale, Procuratura Generală şi clădirea Serviciului Naţional de Securitate. În jurul orei 19.00, liderii opoziţiei au fost eliberaţi.
 
Imediat după eliberare, liderii opoziţiei au încercat să aducă situaţia sub control. A fost creat un guvern interimar, condus de fostul ministru de externe, iar acum liderul fracţiunii social-democraţilor, Roza Otunbaeva. La sfârşitul zilei, liderul partidului “Ata-Meken”, Omurbek Tekebaev,  a apărut pe postul naţional de televiziune şi a anunţat că opoziţia a început negocierile cu  primul ministru  Daniar Usenov, iar scopul acestor negocieri este demisia guvernului şi a preşedintelui Bakiev.  Pe parcursul nopţii au apărut informaţii potrivit cărora preşedintele Bakiev ar fi părăsit capitala. Conform acestor informaţii, de la aeroportul bazei Manas a decolat un avion Beechcraft, avându-i la bord pe Bakiev şi pe fratele său Janâş, şeful serviciului de protecţie. Mai târziu s-a aflat că avionul a aterizat în oraşul Oş, aflat în sudul ţării. E de menţionat că în partea sudică a republicii doar o singură regiune (raionul Jalal-Abad) se află sub controlul opoziţiei. Cu toate acestea, liderii opoziţiei susţin că vor obţine susţinerea Sudului, ţinând cont de faptul că numeroşi membri ai guvernului interimar sunt veniţi din Sud.
 
Însă majoritatea experţilor sunt de părere că rezultatul final al confruntării din Kirghizstan depinde în mare măsură de poziţia jucătorilor-cheie din regiune - Rusia, SUA şi China. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de directorul Centrului de Studii post-sovietice al Universităţii de Stat din Moscova, Alexei Vlasov. Iar şeful Departamentului „Asia Centrală şi Kazahstan” al Institutului CSI consideră că atât SUA, cât şi China, sunt interesate să menţină stabilitatea în regiune. China are temerile ei legate de regiunile vestice deoarece destabilizarea situaţiei în Kirghistan ar putea produce tulburări în regiunea autonomă Xinjiang Uygur. La rândul său, Washingtonul este mulţumit de regimul lui Bakiev şi de sprijinul acordat pentru desfăşurarea operaţiunilor din Afganistan. Dar situaţia se complică  în ceea ce priveşte poziţia Rusiei. 
 
În ultimii ani, Moscova şi-a manifestat o serie de nemulţumiri faţă de regimul de la Bişkek. În iunie anul trecut, Kurmanbek Bakiev, a decis să menţină baza militară americană de la  Manas, schimbându-i denumirea în centru de tranzit. Acest lucru s-a întâmplat  după vizita lui Bakiev la Moscova, prilej cu care acesta a declarat că va închide baza americană, iar autorităţile ruse au anunţat că vor acorda  Kirghistanului un împrumut nerambursabil  în valoare de 150 milioane USD, un credit preferenţial de 300 milioane USD şi îi vor anula datoria externă de 180 milioane USD. În plus, acum câteva săptămâni, autorităţile kirghize şi-au manifestat intenţia de a mai deschide un centru militar kirghizo-american de instruire în regiunea Batken.
 
Un alt motiv de protest al Moscovei a fost restrângerea accesului la site-urile ruse. Mai mult decât atât, oamenii de afaceri din Rusia au semnalat limitarea accesului la achiziţionarea întreprinderilor pe teritoriul kirghiz.
 
Astfel, în această perioadă a răcirii relaţiilor ruso-kirghize, opoziţia şi-a asumat rolul de protector al „tradiţionalei prietenii” dintre Moscova şi Bişkek. Liderul facţiunii social-democraţilor, Roza Otunbaeva, a declarat recent că  Rusia este partenerul strategic şi aliatul tradiţional al Kirghistanului. Potrivit opoziţiei, orientarea anti-rusă este generată de anturajul fiului preşedintelui, Maksim Bakiev. De asemenea, persoanele aflate în apropierea fiului preşedintelui sunt acuzate că ar deţine controlul asupra tuturor operaţiunilor economice de amploare din ţară.
 
Cu toate acestea, Moscova nu-i va sprijini în mod deschis pe adversarii lui Kurmanbek Bakiev.  Deşi în seara zilei de ieri, primul ministru rus a dat asigurări că Moscova nu este implicată în evenimentele din Kirghizstan, Putin nu a ratat ocazia de a-l critica pe Bakiev: „Atunci când preşedintele Bakiev a venit la putere, el a comentat dur nepotismul introdus de preşedintele înlăturat de la putere, Askar Akaev. Am impresia că domnul Bakiev calcă pe aceeaşi greblă.” O asemenea declaraţie indică destul de clar care este poziţia Kremlinului.