Voronin promite o răfuială cu opoziţia, dar şi aderarea la UE

Aliona Negoiţă
23 aprilie 2009

Curtea Constituţională a validat rezultatele finale ale alegerilor din 5 aprilie, conform cărora Partidul Comuniştilor rămâne cu cele 60 de mandate obţinute, în timp ce opoziţia le contestă la Curtea de Apel. Între timp, preşedintele Vladimir Voronin a beneficiat de ocazia zilei de 22 aprilie (ziua de naştere a lui Lenin) şi de întâlnirea cu Primul Ministru ceh in funcţie, Mirek Topolanek, de a trimite acuze grave atât la adresa opoziţiei interne, cât şi celei „externe” (România). (Infotag, Unimedia, Interfax, Basa-Press, RIA-Novosti,)

Pe 22 aprilie, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat rezultatele alegerilor din 5 aprilie. Astfel Partidul Comuniştilor a rămas în posesia celor 60 de mandate (49,48% din voturile exprimate). O decizie, de altfel, previzibilă, luând în considerare că procedura de re-numărare a voturilor s-a dovedit a fi doar un simulacru a procesului democratic din Moldova, demonstrat prin lipsa accesului opoziţiei la listele electorale.

Opoziţia (care deţine în total 41 de mandate) a denunţat decizia la Curtea de Apel, însă, după cum au mai demonstrat-o deja, instituţiile legale din Republica Moldova au tendinţa să respingă orice contestări venite din partea acesteia, astfel că singura şansă, reală sau nu, a opoziţiei rămân organizaţiile internaţionale. Mesajul opoziţiei a fost deja transmis oficialilor UE aflaţi la Chişinău (Mirek Topolanek, primul ministru în exerciţiu al Cehiei) şi pe 23 aprilie va fi trimis de către liderii celor trei partide de opoziţie aflaţi la Strasbourg  si oficialilor Parlamentului European şi Consiliului Europei. Întrebarea este cât sunt de dispuşi cei din organizaţiile internaţionale să înţeleagă şi să perceapă acest mesaj, din moment ce pe 22 aprilie, la conferinţa de presă, Mirek Topolanek transmitea un mesaj de „începere a dialogului politic, de asigurare a funcţionării statului de drept, etc.” (discurs cu care UE ne-a obişnuit deja), în timp ce preşedintele Voronin „era convins că măsurile sunt bune şi trebuie puse în aplicare de urgenţă”(contextul declaraţiei fiind cel al crizei politice din Moldova). Aceasta este dovada mai degraba a unei lipse de atitudine fermă care mai mult prejudiciază decât ajută la ceea ce Topolanek numea, „democratizarea societăţii moldoveneşti”.

Chiar dacă în faţa oficialilor europeni Vladimir Voronin s-a abţinut de la afirmaţii acuzatoare la adresa opoziţiei, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în faţa propriilor susţinători, prezenţi la ceremonia depunerii de flori la monumentul lui Lenin, unde a catalogat liderii opozitiei drept „o grupare de criminali, care nu ştiu să piardă şi care odată intraţi în politica mare trebuie să răspundă pentru faptele lor. Noi vom ajunge la toţi organizatorii acestor dezordini”. Sigur, un mesaj pe placul auditoriului! Dar este important să ştim de pe ce poziţie a trimis acest mesaj opoziţiei, din calitatea de viitor prim-ministru sau cea de viitor preşedinte a parlamentului, pentru că poziţia de preşedinte, încă în exerciţiu, nu-i permite acest lucru!

Vladimir Voronin nu a uitat nici de „marele duşman extern”, afirmând că este „înjositor pentru Moldova să aibă acces în Uniunea Europeană prin intermediul României”. Deşi România este un stat membru al UE, Topolanek nu a comentat afirmaţiile preşedintelui moldovean, limitându-se la a declara doar că „Uniunea Europeană este gata să contribuie la reluarea dialogului dintre cele două ţări”.

Întâlnirea cu oficialii europeni a fost şi un bun prilej pentru afirmarea unuia dintre obiectivele de politică externă pentru următorii patru ani, şi anume, integrarea in Uniunea Europeană. Faptul că în relaţiile dintre UE şi Republica Moldova există „un vacuum” era cunoscut (vezi declaraţia lui Andrei Stratan, ministrul de Externe al Republicii Moldova din 10 aprilie), cauzele acestei rupturi le-am aflat abia pe 22 aprilie, şi anume: „acţiunile de stradă din 7-8 aprilie au diminuat eforturile depuse în ultimii 7 ani”. Astfel că autorităţile de la Chişinău nu pot conta decât pe faptul ca „noul acord cu UE va elucida perspectivele reale ale Moldovei, inclusiv în domeniul liberalizării regimului vizelor şi comerţului” (primul ministru, Zinaida Grecianâi, 22 aprilie). Rămâne de văzut dacă noul acord va fi un trofeu pentru guvernul comunist (specificând pe termen lung perspectiva integrării Moldovei în UE) sau poate, urmările acţiunilor din 7-8 aprilie vor atenţiona oficialii statelor-membre UE cu privire la „credibilitatea” autorităţilor de la Chişinău.