De ce sa mergem în Afganistan?

Stanislav SECRIERU
28 ianuarie 2010

Doar reactii, însa nu si o dezbatere

Recentele declaratii ale oficialilor pe marginea eventualei participari a Moldovei în misiunea de mentinere a pacii în Afganistan au generat o serie de reactii pe esicherul politic. Desi nu s-au transformat într-o veritabila dezbatere de substanta, comentariile strecurate în spatiul public totusi au fost prima tentativa de a aborda un subiect de politica mondiala, pe cât de surprinzator nu ar parea la prima vedere, relevant pentru Moldova. Opozitia parlamentara prin intermediul comentatorilor de casa a calificat cu anticipatie trimiterea militarilor în Afganistan drept o greseala a guvernului Filat. Pentru a demoniza intentia, au invocat argumente utilitariste pervertite prezentând misiunea drept plata în contul asistentei finanicare acordate de Statele Unite ale Americii. Mai mult, au fost trase paralele cu invazia sovietica în Afganistan, însa fara a indica, respectând logica argumentului utilitarist, de care avantaje pecuniare sau de alta natura a beneficiat Moldova la acel moment. Nici în majoritatea ce guverneaza nu exista deocomdata un consens pe acest subiect. În timp ce unii se declara împotriva acestei decizii, invocând precedentul istoric si victimele pe care le-a înregistrat Moldova în urma efortului de ”îndeplinire a datoriei internationale”,  altii se detaseaza de intentia guvernului si pledeaza pentru o dezbatere serioasa care ar pune în balanta toate argumentele pro si contra în legislativ. Fara îndoiala o dezbatere publica ampla, dar care transcende culoarele parlamentului si implica comunitatea de experti, merita facuta. Finalmente, aceasta ar servi la demitizarea argumentelor istorice si trasarea legaturii între misiunea în Afganistan si interesele nationale ale Moldovei în contextul euro-atlantic.  

Eliberare de balastul trecutului sovietic 

O decizie de participare va avea o semnificatie psihologica pentru Moldova si va reprezenta înca un pas spre eliberare de trecutul sovietic care afecteaza gândirea unei parti a elitei politice de la Chisinau. Altminteri, daca facem referinta la participarea anterioara în cadrul armatei sovietice, proiectam imaginea unui ciob desprins de imperiu care gândeste în categoriile trecutului fostei metropole si prin urmare este incapabil sa articuleze o viziune coerenta asupra viitorului. Armenia, aliat cu Rusia în cadrul Organizatitiei Tratatului Colectiv de Securitate, se pare ca a scapat de aceste inhibitii istorice prin decizia de a trimite un contingent de 40 de militari în Afganistan. Georgia si Azerbaijan au adoptat hotarâri similare departând cu usurinta presupusul complex sovietic. În acest sens, Moldova se va înscrie în tendinta de emancipare strategica în spatiul post-sovietic demonstrând ca trecutul, indiferent cât de dezagreabil ar fi, nu mai reprezinta o piedica pentru definirea interesului national pe termen lung.

Decizie democratica

Desi paralele cu invazia sovietica sunt în cel mai bun caz nefericite, daca nu profund gresite, acestea trebuie tratate pentru a deconstrui fundamentele rationamentelor superficiale emise de tabara ”pacifista”. În 1979, soldati din Moldova au fost trimisi cu reprezentantii altor republici „surori” drept carne de tun fara ca autoritatile locale sa aiba vre-o implicare în procesul de luare a deciziei, lucru imposibil în acel context. De data aceasta, decizia va fi produsul unui proces democratic si transparent în parlament care va confirma controlul civil asupra sectorului de securitate asa cum se întâmpla în democratiile consolidate. Totodata, exponentii intrepretarii restrictive a conceptului de neutralitate fixat în legea fundamentala a tarii au la dispozitie calea contestarii constitutionalitatii unei eventuale hotarâri la Curtea Constitutionala. Acesta va contrasta izbitor cu practicile ”democratiei suverane” de la rasarit, unde legislativul este doar o anexa a executivului, presedintele beneficiaza de un cec în alb de la Consiliul Federatiei pentru desfasurarea fortelor armate în strainatate, iar pe lânga militari profesionisti în zone de conflict se mai trimit militari în termen.  Spre deosebire de momentul 1979 când eram o piesa insifgnifianta în mecanismul mega-imperial, o decizie luata în cunostinta de cauza în 2010 va fi ghidata de obiectivele de politica externa a Moldovei. Pentru a promova interesele nationale în afara tarii vom trimite profesionisti angajati pe baza de contract care doresc sa serveasca într-o astfel de misiune si nu militari în termen lipsiti de orice experienta.  

Legitimitate, pacificare si responsabilitate

În 1979 soldati moldoveni din armata sovietica faceau parte involuntar din forta de invazie în Afganistan. Desfasurarea contingentelor militare a fost o decizie unilaterala a Moscovei ghidata de logica competitiei pentru sfere de influenta între cele doua superputeri ale momentului. Implicarea Moldovei în calitate de stat suveran în Afganistan se va produce într-un context radical nou, în care fosti adversari, în ciuda animozitatilor reziduale, coopereaza în Afganistan. O dovada irefutabila în acest sens serveste acordul de tranzit militar pe calea aerului spre Afganistan între Rusia si SUA încheiat în 2009. Prin urmare Moldova va participa la efortul international de pacificare si reconstructie a Afganistanului, care se bucura de mandatul Consiliului de Securitate a ONU, adica beneficiaza de legitimitate internationala incontestabila.  În trecut, Moldova a furnizat cinci elicoptere pentru a sprijini eforturile umanitare ale misiunii ONU în Afganistan, contributie apreciata de NATO si ONU. Actualmente, comunitatea internationala încearca sa revigoreze eforturile si sa mobileze resurse noi pentru a ameliora situatia în Afganistan, iar conferinta internationala de la Londra din 28 Ianuarie confirma importanta acestui subiect pe agenda globala de securitate. Vazuta astfel, o eventuala participare cu trupe a Moldovei se va inscrie în eforturile comunitatii internationale pentru stabilizarea Afganistanului. Încheierea cu succes a misiunii de genisti în Irak permite Moldovei focalizarea resurselor pe directia Afganistan în cadrul Fortei Internationale de Securitate si Asistenta. Prin aceasta decizie Moldova va confirma ca a abandonat definitiv provincialismul sub-regional, întelege problematica de securitate la nivel global si este gata sa-si aduca contributia în calitate de membru responsabil al comunitatii internationale.  

Experienta si interoperabilitate

Implicarea Moldovei, chiar si una modesta în comparatie cu alte tari, în misiunea NATO din Afganistan este o ocazie extrem de utila pentru a testa interoperabilitatea si acumula experienta în teatre de operatiuni reale si nu simulate. Cooperarea cu cea mai puternica alianta militara în prezent va permite militarilor moldoveni sa observe si sa însuseasca sectorial cele mai avansate tehnici de organizare a misiunilor de mentinere a pacii, profil pentru care si-a propus sa se specializeze armata nationala în viitor. Riscurile în cadrul misiunii nu vor depasi pe cele înfruntate în Irakul volatil de la începutul anului 2003, atunci când primul militar din Moldova a pasit în aceasta tara. Dincolo de aspectele tehnice, participarea la aceasta misiune va crea noi legaturi la nivel uman si va spori încrederea în militarii din Moldova, lucru care va facilita pe viitor cooperarea în domeniul militar cu membrii Aliantei. Dat fiind importanta pentru partenerii euro-atlantici a misiunii din Afganistan, partciparea Moldovei în cadrul acesteia va spori credibilitatea tarii în calitate de membru activ al Parteneriatului pentru Pace la care Chisinaul s-a alaturat în 1994.
 
Optiunea euro-atlantica

Criza economica mondiala a creat un nou prilej pentru dezbateri cu privire la declinul precipitat al Statelor Unite. Desi pe buna dreptate aceasta indica asupra consecintelor negative imediate ale crizei asupra economiei americane, criticii omit un aspect important al puterii - capacitatea de a conduce. În ciuda turbulentelor financiare, Statele Unite ramân pentru un viitor previzibil o putere structurala formidabila, care îsi exercita influenta prin intermediul institutiilor politice, financiare si militare internationale. În acelasi timp, criza nu a afectat capabilitatile militare ale Statelor Unite, care si-au marit prezenta în Afganistan cu 30 de mii de soldati. În ceea ce priveste Moldova, SUA sunt un partener care sprijina nu doar la nivel de discurs diplomatic, dar si prin fapte integritatea tarii si procesele de reforma economica si politica care ar îmbunatati în ultima instanta calitatea vietii cetatenilor. Privita prin aceasta prisma, misiunea în Afganistan va facilita solidificarea parteneriatului cu statul ce are un rol crucial de jucat în vederea solutionarii dosarelor de interes major pentru Moldova.

Deseori misiunea din Afganistan este prezentata drept un razboi exclusiv al Statelor Unite. Însa o privire mai atenta asupra componentei donatorilor si contributiilor militare în Afganistan va reliefa contributia substantiala a aliatilor Europeni. Ajutorul financiar al UE sau tarilor membre individual pentru Afganistan sunt estimate la 8 milliarde EUR în perioada 2002-2010. Pe lânga contributia militara la misiunea NATO, UE a trimis misiunea de politie EUPOL în Afganistan în cadrul Politicii Europene de Securitate si Aparare. Moldova a declarat integrarea în UE drept obiectiv strategic. Însa apropierea de UE nu se realizeza exclusiv în domeniul economic sau prin preluarea standardelor Europene în legislatia Moldovei. Interconectarea multidimensionala cu UE care va duce în viitor la statutul de membru cu drepturi depline are loc pe mai multe planuri. Astfel, desfasurarea militarilor în Afganistan va contribui la realizarea strategiei de securitate a UE, iar acest sprijin indirect va reprezenta un pas dintr-o serie de masuri complexe pe termen lung care tintesc integrarea Europeana a Moldovei.  

Preluare: http://unimedia.md/?mod=analiza&id=126