Parlamentul kirghiz aproba acordul în privinta bazei Manas 

Horia BARBULESCU
25 iunie 2009

Legiuitorii kirghizi au aprobat în unanimitate un acord care permite SUA sa pastreze baza lor de la Manas, singura baza aeriana americana din Asia Centrala. În schimbul acordului, SUA vor plati o suma tripla pentru închiriere fata de acordul precedent, ca parte a unui pachet financiar compensatoriu mai larg. Conditiile din cadrul întelegerii mai cuprind si schimbarea numelui din „baza aeriana” în „centru de tranzit” si transferul asigurarii securitatii din exteriorul bazei catre autoritatile kirghize. Autoritatile Federatiei Ruse au afirmat ca acordul a fost aprobat împreuna cu Moscova, însa un diplomat rus anonim  a criticat puternic guvernul kirghiz pentru acceptarea acordului. (AFP, Xinhua, The Moscow Times) 

           
Ratificarea acordului de catre parlamentul kirghiz este ultima etapa care consfinteste posibilitatea SUA de a folosi în continuare baza de la Manas. Cu siguranta ca importanta acestui eveniment este simbolica, momentele decisive fiind cele anterioare, respectiv finalizarea negocierilor si acceptarea lor de catre presedintele Kurmanbek Bakiyev, al carui partid detine majoritatea în parlamentul kirghiz. Pentru presedintele kirghiz si regimul acestuia pachetul financiar oferit de SUA vine într-un moment potrivit. Alegerile prezidentiale se vor desfasura în iulie anul acesta, iar o campanie electorala are nevoie de finantare. Bineînteles ca pachetul financiar american va fi directionat catre ajutor de dezvoltare, extinderea bazei si combaterea traficului de narcotice. Însa având în vedere transparenta scazuta a regimului si coruptia asupra carora avertizeaza ONG-urile internationale, probabil ca o parte din bani vor fi folositi pentru alte scopuri decât cele publice.

Partea financiara a fost unul dintre motivele pentru care Astana s-a razgândit în privinta închiderii bazei americane de la Manas. Un alt motiv ar fi chestiunea militantismului islamic cu care se confrunta statele Asiei Centrale, Kirghizstan-ul nefiind o exceptie. Si acest element ar putea afecta stabilitatea regimului daca lucrurile scapa de sub control în regiune.

În privinta Federatiei Ruse, doua scenarii merita sa fie explorate. Primul ar fi ca Moscova a consimtit asupra acestui acord mai degraba în mod tacit, permitând SUA sa-si pastreze baza din interiorul „sferei de influenta” rusesti. Acest consimtamânt poate fi interpretat ca o miscare în directia detensionarii relatiilor ruso-americane, una care este folositoare ambelor parti. Federatia Rusa are deja destule probleme cu militantii islamici din Caucauzul de Nord. Sprijinul acordat împotriva acestora în Asia Centrala ar putea-o ajuta nu numai la nivel de imagine, ci si în mod concret. La nivel de imagine consimtamântul ar fi binevenit înaintea vizitei lui Barack Obama la Kremlin între 6 si 8 iulie. Pe de alta parte, un calcul pe termen mediu le-ar putea sugera decidentilor rusi ca este convenabil ca altcineva sa faca curatenie în propria ta gradina, iar SUA, daca reuseste sa stabilizeze Afganistanul, va ajuta la diminuarea amenintarii militantismului islamic în Asia Centrala.

Demn de mentionat este si cazul „diplomatului anonim”. Mesajul acestuia s-a referit la un „raspuns corespunzator” la adresa „smecheriei murdare” a Kirghizstan-ului. Declaratia a determinat vehicularea ideii unei rupturi la nivel de viziune între decidentii de politica externa ai Federatiei Ruse. Mai degraba este vorba de existenta unor viziuni mai radicale si a unora mai moderate. Însa declaratia ar putea fi calculata si intentionata, încercând sa transmita celor interesati (mai ales auditoriului intern) ca Federatia Rusa nu-si pierde atitudinea combativa si contra-hegemonica în privinta Occidentului si a SUA. Mesajul trebuie interpretat astfel: „Le-am permis americanilor sa-si pastreze baza, dar acest lucru nu înseamna ca Asia Centrala nu ramâne sfera noastra de influenta si ca nu putem oricând apela la raspunsuri corespunzatoare”.

A doua interpretare a evenimentului analizat este legata direct de reactia diplomatului anonim aparuta în Kommersant. Aceasta ar putea sugera ca Federatia Rusa a fost luata pe nepregatite de acceptarea de catre Kirghizstan a bazei americane. Reactia de aprobare a presedintelui rus fata de ratificarea acordului ar fi doar o manevra pentru a salva imaginea Rusiei. Acest scenariu nu pare plauzibil, din moment ce negocierile cu Astana erau cunoscute iar alternativele de actiune ale Federatiei Ruse existau.

În concluzie, consider ca prima interpretare este mai plauzibila. Moscova a consimtit tacit ratificarea acordului, mai ales ca prezenta americana în Kirghizstan este permisa vreme de un an, aceasta fiind prelungirea stipulata în acord. Cât despre schimbarea numelui bazei si naturii materialelor care o vor tranzita, aceasta este mai degraba o chestiune formala si nu va influenta posibilitatea SUA de a tranzita trupe si echipament militar prin Manas. Afirm acest lucru deoarece acordul mentioneaza ca SUA „poate aduce orice forma de proprietate personala, echipament, provizii, materiale si tehnologie”. În plus, autoritatile kirghize nu vor avea dreptul sa inspecteze transporturile aeriene care vor tranzita baza. Daca acordul s-ar fi referit doar la echipament non-militar, atunci ar fi adus putine câstiguri SUA, având în vedere precedentul acord cu Uzbeckistan-ul.