This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Ucraina-UE
 
Politica europeana a Ucrainei in impas

Aliona NEGOITA
14 decembrie 2009

Cel de-al 13-lea Summit-ul Ucraina – UE (4 decembrie 2009) si-a desfasurat lucrarile intre doua evenimente importante: primul tur al  alegerilor prezidentiale din Ucraina din ianuarie 2010 si ratificarea Tratatului de la Lisabona. Ambele evenimente vor produce schimbari: Tratatul de la Lisabona prevede reformarea institutiilor europene si posinilitatea principiala de consolidare a UE pe viitor; alegerile din 17 ianuarie pot consolida unitatea puterii politice de la Kiev, dar poate cel mai important, se poate reafirma (sau respinge) posibilitatea principiala de schimbare a cursului de integrare europeana a Ucrainei. De aceea, agenda Summit-ului a fost marcata de aceste doua evenimente. Desi ordinea de zi prevedea discutarea unor probleme cum ar fi lupta comuna impotriva crizei financiare mondiale; cooperarea in sfera de politica externa si cea de securitate etc., toate negocierile s-au dus in jurul a doua probleme principale: securitatea energetica si pregatirea Acordului de Asociere intre Ucraina si UE.

Intr-o declaratie a comisarului european pentru energie, Andris Pribalgs se mentiona ca Comisia Europeana nu exclude declansarea unei noi crize a gazelor la inceputul anului 2010. De aceea, luand in consideratie aceste semnale, presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso a chemat autoritatile de la Kiev si Moscova sa rezolve problema gazelor in asa fel, incat sa nu afecteze consumatorul european. De altminteri, autoritatile ucrainene au fost criticate pentru faptul ca nu au inceput pana in prezent reforma in domeniul energetic.

Mai important insa, Summit-ul urma sa dea un verdict asupra semnarii sau nu a Acordului de Asociere dintre Ucraina si UE. Desi era clar inca din vara ca acordul nu va fi semnat la acest Summit, iar oficialii europeni au transmis acest semnal autoritatilor ucrainene la 5 octombrie, dupa ultima runda de tratative, presedintele ucrainean Victor Iuscenko si-a rezervat dreptul sa declare ca va obtine semnarea Declaratiei politice a acordului. Presedintele ucrainean nu numai ca n-a obtinut ce-a dorit, adica “divizarea acordului”, dar a si primit cele mai dure critici din partea sefului reprezentantei oficiale a UE la Kiev, Jose Manuel Pinto Teixeira pentru nerespectarea angajamentelor luate.

Declaratia reprezentantului european a fost perceputa de analisti ca exprimand o stare de spirit generala in cadrul Uniunii fata de autoritatile politice de la Kiev. Este cunoscuta, mai ales, atitudinea parlamentarilor crestin-democrati germani care nu-si ascund dezamagirea fata de autoritatile ucrainene. Chiar si autoritatile poloneze, aliati si prieteni traditionali ai Ucrainei la Bruxelles s-au plictisit de instabilitatea interna si tacticile de negociere confrontationala ale politicienilor ucraineni.

Intr-adevar, in ce priveste Acordul de Aociere, autoritatile de la Kiev nu au realizat nici o reforma din cele pe care si le-au asumat si, in primul rand, ne referim la initiativele legislative care urmau reduca ecartul dintre institutiile ucrainene si cele europene. Din punctul de vedere al presedintelui ucrainean, vinovata pentru nesemnarea Acordului se face birocratia europeana, pentru ca procesul de reformare a UE a impiedicat adoptarea unor decizii politice strategice importante care au afectat si Ucraina. Pe de alta parte, vinovata de aceasta situatie se fac si puterile executiva si legislativa de la Kiev: Guvernul pentru ca nu si-a respectat promisiunile si angajamentele luate fata de FMI, iar Parlamentul pentru ca nu a functionat eficient si a devenit prizonierul luptelor politice interne in ajunul alegerilor prezidentiale. 

Oficialii europeni au mentionat insa pozitia ferma a UE ca posibilitatea semnarii Acordului in 2010 va fi legata de promovarea reformelor interne. Kommersant Ucraina a publicat un articol prin care se mentiona ca in cadrul aceluiasi Summit s-ar fi dat si un semnal neoficial din partea diplomatilor europeni, precum ca problema aderarii Ucrainei la UE va fi studiata doar in legatura cu cererea Moldovei de aderare, fapt care a inratutatit si mai mult spiritele la Kiev. Chiar daca zvonurile au fost infirmate de oficiali europeni, printre care si comisarul pentru Relatii Externe si Politica de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, unii politicieni de la Kiev (de mentionat, din diverse partide politice), pornind de la ideea ca nimeni nu-i asteapta in UE, vorbesc deja (cu o luna inainte de alegerile prezidentiale) despre necesitatea unei reformulari sau chiar a respingerii cursului de integrare europeana al Ucrainei.

Este pentru prima data de la 1998 (cand aderarea la UE a fost afirmata drept obiectivul principal al politicii externe a Ucrainei prin decret prezidential) cand sunt pronuntate astfel de declaratii acerbe despre faibilitatea politicii de aderare a UE. In calitate de alternative se propun crearea unei Uniuni de la Pamir la Carpati cu capitala la Kiev sau de crearea unei miscari de nealiniere este-europene; de asemenea, au fost reanimate si conceptiile despre neutralitate (Ucraina – o noua Elvetie a Europei), precum si cea despre rolul de punte al Ucrainei intre Moscova si UE.

Si printre analistii politici parerile sunt impartite. Directorul Institutului pentru Probleme Administrative “Gorsenin”, Kosti Bondarenko considera ca Ucraina de mult nu mai are sanse reale de aderare la UE si ca vina o poarta atat Ucraina, cat si UE. Imaginea de anasamblu este ca Ucraina a pierdut momentul.

Directorul programului de relatii internationale din cadrul Centrului Razumkov, Mihail Paskov considera ca integrarea europeana ramane un vector important al politicii externe a Ucrainei si nu exista alte alternative. Stabilitatea interna constituie, insa, un mare pericol pentru demersul european al Ucrainei.

Concluzia principala a Summit-ului este ca majoritatea problemelor au fost amanate pentru a fi rezolvate la anul. Daca in ianuarie, anul viitor se va mai produce o criza a gazelor asa cum ne-au obisnuit Ucraina si Rusia in ultimii ani sau daca alegerile prezidentiale nu vor fi organizate corect, atunci relatiile Ucrainei cu UE se vor deteriora semnificativ pe viitor.