This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » sua_china
 
Calatoria presedintelui american in China confirma statutul acesteia in Asia

Mihaela PADUREANU
23 noiembrie 2009

Presedintele american a efectuat prima sa vizita in Asia. Dupa Japonia si Singapore a mers in China. Aici a avut o intalnire cu presedintele chinez, intalnire care a dus la stabilirea unei declaratii comune. Intalnirea dintre cei doi presedinti a fost precedata de o discutie a presedintelui american cu studentii chinezi in care au fost discutate probleme ca libertatea de exprimare, liberul acces la informatii si dezvoltarea Chinei. (BBC, The Washington Post, CNN, China Daily) 

Vizita presedintelui american a fost efectuata la invitatia presedintelui chinez, Hu Jintao pentru a marca, printre altele, 30 de ani de relatii diplomatice intre cele doua state. Intalnirea dintre acestia a dus la adoptarea unei declaratii comune care are drept scop consolidarea relatiilor dintre ele. Barack Obama este primul presedinte american care viziteaza China la mai putin de un an de la preluare mandatului. Intre SUA si China s-a stabilit deja un calendar incarcat al vizitelor reciproce.


Una dintre primele dimensiuni ale relatiei dintre cele doua state ce urmeaza a fi consolidata, se refera la dezvoltarea si consolidarea cooperarii militare. Una dintre metodele pentru realizarea acestui scop este continuare vizitelor efectuate de inalti militari (in octombrie generalul Xu Caihou, vicepresedinte al Comisiei Militare Centrale Chineze a vizitat SUA, secretarul apararii, Robert Gates va vizita la randul sau China).


Cea de-a doua dimensiune a relatiei dintre cele doua state s-a referit la intarirea cooperarii impotriva terorismului si a cooperarii in domeniul tehnologiei si stiintei, inclusiv in ceea ce priveste explorarea spatiului. Alte domenii in care s-a propus strangerea relatiilor sunt: cercetarea medicala, agricultura si securitatea alimentelor.


Ceea ce constituie o diferenta semnificativa intre cele doua state vizeaza domeniul drepturilor omului sustinandu-se insa necesitatea cooperarii si a schimbului de metode de lucru si in aceasta privinta. Pentru a continua apropierea, China si SUA doresc crestrea numarului de studenti care studiaza in cele doua state. Numarul studentilor chinezi in SUA este de cinci ori mai mare decat cel al studentilor americani din China.


Ambele recunosc importanta interdependentei si necesitatea cooperarii si a impartirii responsabilitatilor. Printre scopurile la care adera ambele state se numera: securitatea, prosperitatea si pacea mondiala. O China prospera si puternica care sa se implice in rezolvarea problemelor de interes international este in acord cu interesele SUA, considera administratia americana.


Problema Taiwanului este pentru China o chestiune ce are legatura cu suveranitatea si integritatea sa teritoriala. Cu toate acestea, China ar aprecia sprijinul SUA fata de aceasta pozitie. In orice caz, respectarea intereselor fiecarei parti este considerat un criteriu esential pentru mentinerea unei bune colaborari intre cele doua state.


Pe agenda discutiilor s-a aflat de asemenea problema crizei financiare. In aceasta privinta s-a favorizat metoda intaririi importantei institutiilor internationale, respectiv a institutiilor financiare internationale.


De asemenea ambele state au identificat ca fiind de interes comun denuclarizarea peninsulei Coreene. In ceea ce priveste Iranul, rezolvarea situatiei privind acest stat se doreste a fi realizata prin negocieri. China sustine dezvoltarea si consolidarea tratatelor care au ca scop reducerea armelor nucleare indiferent despre ce tip de tratat este vorba. Ultima problema aflata pe agenda celor doi presedinti s-a referit la schimbarea climei. Ambele state s-au angajat sa ia o serie de masuri care sa duc la reducerea dioxidului de carbon.


Din tipul de metode adoptate se poate observa ca abordarea administratiei americane pare sa provina din sfera neoliberalismului. Institutiile fiind favorizate pentru rezolvarea unor probleme cum ar fi criza financiara, denuclearizarea si schimbarea climei. Cooperarea in vedea atingerii unor interese comune este sugerata in probleme precum: lupta impotriva terorismului, explorarea spatiului si siguranta alimentelor.


Vizita aceasta pare sa confirme, sau cel putin sa contribuie la concluzia ca in Asia China este principalul actor.


Contrapondorea pe care ar fi putut-o oferi India este pusa in plan secund de necesitatea luptei impotriva terorismului, scop pentru care India trebuie sa cooperareze cu Pakistanul. China are pretentii teritoriale nu doar asupra Taiwanul ci si asupra unor teritorii ce apartin Indiei. Pozitia adoptata de administratia americana prin semnarea acestei declaratii arata ca strangerea legaturii cu China primeaza fata de sustinerea democratiei in Taiwan.


In timpul campaniei electorale B. Obama daduse garantii ca va face tot posibilul pentru a sustine un regim politic democratic in Taiwan. Motivele care au dus la schimbarea pozitiei sale fata de aceasta problema reprezinta doar un indiciu al faptului ca in prezent China este prea importanta pentru a nu i se permite sa considere Taiwanul ca fiind „o chestiune interna”.