This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Rusia - Belarus
 
Rusia si Belarus – dragoste cu nabadai?!   

Daniela SISCANU
9 iunie 2009

Pe 29 mai, in cadrul unei sedinte privind problemele de dezvoltare social-economica presedintele bielorus, Aleksander Lukasenko, a anuntat ca tara lui "trebuie sa caute fericirea" nu in Rusia, ci intr-o alta parte a planetei, interzicand guvernului sa se adreseze Federatiei Ruse pentru obtinerea de  ajutor economic. Reactia a fost generata de declaratia ministrului rus de  finante, Aleksei Kudrin care a prognozat falimentul Belarus-ului intr-o perioada relativ scurta de timp. O eventuala escaladare a acestor tensiuni ar putea pune sub pericol desfasurarea in septembrie a exercitiilor militare „Vest 2009”. (Interfax.ru)        

Retorica agresiva a presedintelui Lukasenko l-a vizat in special pe ministrul rus de finante, Aleksei Kudrin care, potrivit liderului de la Minsk, a facut alianta cu opozitia bielorusa si nu face altceva decat sa creeze panica in randul populatiei bieloruse. Intr-adevar, pe 28 mai, imediat dupa declaratia lui Kudrin, toate punctele de schimb valutar din Minsk, asaltate de populatia care incerca sa scape de rubla bielorusa, au anuntat ca nu mai dispun de valuta. Situatia a revenit la normal dupa ce presedintele Bancii Nationale a ordonat ca toate bancile din tara sa puna valuta la dipozitia cumparatorilor. 
     

Un alt motiv de iritare a oficialilor bielorusi a fost anuntul Moscovei ca va livra in ruble rusesti echivalentul a 500 milioane USD, bani ce constituie o transa a creditului in valoare de 2 miliarde USD acordat Belarus-ului de Federatia Rusa. Trebuie sa amintim f ca la faptul ca, la sfarsitul anului 2007, Federatia Rusa a oferit Republicii Belarus un credit privilegiat de 1,5 miliarde USD. In 2008 Moscova a aprobat acordarea a inca 2 miliarde USD sub forma unui imprumut pentru Belarus. In luna noiembrie a anului 2008 Minsk a primit prima transa din acest credit in valoare de 1 miliard USD. In 2009 a fost aprobata o noua transa in valoare de 500 milioane USD ce urmeaza insa sa fie platita in ruble rusesti. Insa, pe 28 mai 2009, presedintele bielorus Aleksandr Lukasenko a declarat ca refuza sa mai accepte acesti bani. Drept raspuns, ministrul rus de finante i-a amintit liderului belarus ca in 2009 el insusi s-a adresat Moscovei pentru acordarea unui credit suplimentar de 100 miliarde ruble pentru sustinerea comertului bilateral. Iar la final, Kudrin a subliniat ca Belarus va primi ultima transa a imprumutului doar daca „Rusia va fi convinsa de comportamentul adecvat al guvernului belarus si de eforturile depuse pentru stabilizarea economica a acestei tari.” Replica presedintelui Lukasenko nu a intarziat sa apara. El l-a invinuit pe oficialul rus de colaborare cu opozitia bielorusa si le-a interzis guvernantilor sai sa mai ceara ajutor ecomomic Moscovei. 
    

Trebuie sa amintim, de asemenea, faptul ca ca prima runda a acestui scandal s-a desfasurat  in luna aprilie a acestui an, cand Lukasenko a acuzat Federatia Rusa ca ar fi creat obstacole in calea comercializarii produselor bieloruse pe piata ruseasca. Iar dupa acceptarea, la inceputul lunii mai, a tarii sale ca membru cu drepturi depline in programul UE „Parteneriatul Estic” (desi strict la un nivel tehnic), retorica presedintelui bielorus a devenit si mai agresiva. Acum trei saptamani, aflat intr-o vizita in regiunea Moghilevsk, Lukasenko si-a manifestat „dezamagirea fata de rezultatele activitatii guvernului Putin,” subliniind ca „punerea in practica a deciziilor luate de comun acord de catre cei doi presedinti este blocata de guvernul rus”. Aceste atacuri au fost sustinute si de declaratia primului ministru bielorus, potrivit caruia Rusia nu respecta prevederile programului comun de combatere a crizei economice; mai mult, Moscova nu permite accesul producatorilor bielorusi la sistemul achizitiilor de stat. Conform afirmatiilor Primului Ministru Sidorskii, „Rosselhozbank” nu a acredidat nici acum tehnica agricola bielorusa. Rusii au replicat ca domnul Sidorskii „a uitat sa mentioneze” ca la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an Ministerul Finantelor al Republicii Belarus a interzis achizitionarea marfurilor din Rusia in detrimentul produselor analogice autohtone. 
     

O noua repriza a diferendului ruso-bielorus a debutat sambata, 6 iunie 2009. De aceasta data in conflict s-a implicat si Serviciul Federal de Monitorizare a Protectiei Consumatorului si de Asigurare a Bunastarii Cetateanului. Medicul-sanitar sef al Rusiei, Ghennadii Oniscenko, a calificat importul produselor lactate provenite din Belarus drept necorespunzator prevederilor noii legislatii in domeniu. Aceasta masura de constrangere va costa Republica Belarus aproximativ 1 miliard USD.
    

Cu cateva zile inainte de introducerea acestei masuri, Lukasenko a declarat ca prin actiunile sale Moscova compromite colaborarea militara cu Belarus, subliniid ca „scutul bielorus” ce desparte Rusia de Europa este „de nepretuit”. Mai mult,  presedintele Lukasenko a amenintat Rusia cu o „noua Cecenie” daca va incerca sa anexeze tara sa. Intre timp, duminica, 7 iunie, ministrul rus de finante a afirmat ca suveranitea Republicii Belarus reprezinta o povara pentru populatia acesteia. 
      

Pe 8 iunie 2009  Banca Mondiala a acordat Republicii Belarus un imprumut de 125 milioane USD. Cu toate acestea, pentru a evita colapsul economic, Belarus are nevoie de 7 miliarde USD. Sansele ca acesti bani sa vina din Uniunea Europeana sunt minime. In acelasi timp, Rusia se arata tot mai iritata de actiunile presedintelui Lukasenko. Desi acesta incearca sa joace cartea unei apropierii de Occident, se pare ca Moscova  nu se lasa impresionata. Occidentul va acorda imprumuturi doar in schimbul indeplinirii unor cerinte ce vor viza in mod direct regimul autoritar al presedintelui Lukasenko. In aceste conditii, se ridica intrebarea: cat de capabil este presedintele bielorus sa renunte la propriile ambitii? Cert este ca el nu se mai bucura de foarte multa sustinere din partea persoanelor influente de la Kremlin. Probabil, constientizarea pozitiei sale va determina ca excesele liderului de la Minsk sa se transforme  in pocainta, desi, nu se poate exclude, in totalite, o escaladare a conflictului. Ramane de vazut daca se termina si unde se termina „dragostea de frate”.