Filip Teodorescu trebuie sa paraseasca R. Moldova în maxim 24 de ore Angela GRAMADA
12 aprilie 2009
Ambasadorul român la Chisinau, Filip Teodorescu, si ministrul-consilier al Ambasadei, Ioan Gaborean, declarati persona non grata pe 8 aprilie 2009, urmeaza sa paraseasca teritoriul Republicii Moldova în decurs de 24 de ore, transmite Info-Prim Neo, cu referire la un comunicat de presa al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau. Tot pe 8 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe din România a facut publica pozitia oficiala privind recentele decizii ale autoritatilor de la Chisinau. MAE subliniaza ca România nu va lua masuri similare privind personalul Ambasadei Republicii Moldova la Bucuresti si va mentine sistemul de vize gratuite pentru cetatenii moldoveni. Totodata, ministrul român de externe respinge categoric acuzatiile formulate de autoritatile Republicii Moldova privind presupusa implicare a României în afacerile interne ale Moldovei si în organizarea evenimentelor violente de la Chisinau din perioada 6-7 aprilie 2009. MAE român subliniaza ca aceasta acuzatie este o provocare la adresa statului român. (INFO-PRIM NEO)
Pe 5 aprilie 2009 au avut loc în Republica Moldova alegeri parlamentare, în urma carora partidul aflat la conducerea statului, Partidul Comunist din Republica Moldova, a obținut 49,48% din voturile electoratului, respectiv 60 de mandate de deputat, iar opoziția doar 41 de mandate. Acest rezultat nu permite PCRM sa aleaga noul președinte al statului. Rezultatele campaniei electorale au nemulțumit populația Republicii Moldova care a ieșit în strada, pentru o manifestație pașnica împotriva fraudarii alegerilor și perpetuarii regimului dictatorial. Ulterior aceasta manifestație a degenerat într-un protest violent, cunoscut drept „Revoluția TWITTER” sau “Revoluția Lumânarilor”, înfaptuita de tineri, mobilizați prin intermediul unui Flash Mob de amploare sub slogane anticomuniste, considerat a fi cel mai rapid din istorie.
Acțiunile de protest în masa de la Chișinau au avut ca rezultat reluarea scandalului diplomatic dintre Republica Moldova și România, deoarece o parte dintre protestatari au început sa scandeze lozinci unioniste, caracterizând Republica Moldova drept „pamânt românesc”, cerând unirea cu „tara mama,” si arborând drapelul României pe cladirea presedintiei Republicii Moldova – sub privirile complice ale militienilor moldoveni. Autoritațile de la Chișinau au calificat aceste fapte drept o tentativa de lovitura de stat și atentat la adresa statalitații Republicii Moldova, acuzând România de implicare în treburile interne ale statului vecin. Declarațiile Președintelui Vladimir Voronin au fost susținute de oficialii de la Kremlin, care au cerut Uniunii Europene sa ia atitudine fața de pretențiile României legate de teritoriul dintre Prut și Nistru.
Ambasadorul român la Chisinau, Filip Teodorescu, si ministrul-consilier al Ambasadei, Ioan Gaborean, declarati persona non grata pe 8 aprilie 2009, urmeaza sa paraseasca teritoriul Republicii Moldova în decurs de 24 de ore, transmite Info-Prim Neo, cu referire la un comunicat de presa al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau. Tot pe 8 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe din România a facut publica pozitia oficiala privind recentele decizii ale autoritatilor de la Chisinau. MAE subliniaza ca România nu va lua masuri similare privind personalul Ambasadei Republicii Moldova la Bucuresti si va mentine sistemul de vize gratuite pentru cetatenii moldoveni. Totodata, ministrul român de externe respinge categoric acuzatiile formulate de autoritatile Republicii Moldova privind presupusa implicare a României în afacerile interne ale Moldovei si în organizarea evenimentelor violente de la Chisinau din perioada 6-7 aprilie 2009. MAE român subliniaza ca aceasta acuzatie este o provocare la adresa statului român. (INFO-PRIM NEO)
Pe 5 aprilie 2009 au avut loc în Republica Moldova alegeri parlamentare, în urma carora partidul aflat la conducerea statului, Partidul Comunist din Republica Moldova, a obținut 49,48% din voturile electoratului, respectiv 60 de mandate de deputat, iar opoziția doar 41 de mandate. Acest rezultat nu permite PCRM sa aleaga noul președinte al statului. Rezultatele campaniei electorale au nemulțumit populația Republicii Moldova care a ieșit în strada, pentru o manifestație pașnica împotriva fraudarii alegerilor și perpetuarii regimului dictatorial. Ulterior aceasta manifestație a degenerat într-un protest violent, cunoscut drept „Revoluția TWITTER” sau “Revoluția Lumânarilor”, înfaptuita de tineri, mobilizați prin intermediul unui Flash Mob de amploare sub slogane anticomuniste, considerat a fi cel mai rapid din istorie.
Acțiunile de protest în masa de la Chișinau au avut ca rezultat reluarea scandalului diplomatic dintre Republica Moldova și România, deoarece o parte dintre protestatari au început sa scandeze lozinci unioniste, caracterizând Republica Moldova drept „pamânt românesc”, cerând unirea cu „tara mama,” si arborând drapelul României pe cladirea presedintiei Republicii Moldova – sub privirile complice ale militienilor moldoveni. Autoritațile de la Chișinau au calificat aceste fapte drept o tentativa de lovitura de stat și atentat la adresa statalitații Republicii Moldova, acuzând România de implicare în treburile interne ale statului vecin. Declarațiile Președintelui Vladimir Voronin au fost susținute de oficialii de la Kremlin, care au cerut Uniunii Europene sa ia atitudine fața de pretențiile României legate de teritoriul dintre Prut și Nistru.
În consecința, pe 8 aprilie 2009 atât ambasadorul român la Chișinau Filip Teodorescu, cât și ministrul-consilier Ioan Gaborean au fost declarați persona non-grata și au primit un termen de 24 de ore pentru parasirea teritoriului Moldovei - masura ce echivaleaza cu incetarea relatiilor diplomatice, adesea folosita in perioade de razboi. Deși nu a fost de acord cu deciziile autoritaților de la Chișinau, considerând ca acestea contravin actelor de drept internațional, Ministerul Român de Externe, Cristian Diaconescu a emis un comunicat de presa prin care facea publica decizia Bucureștiului de a nu proceda în mod similar, calificându-le drept arbitrare și discriminatorii la adresa cetațenilor români. În urma acestor dispute diplomatice, dar și pentru escaladarea conflictului a fost propusa pentru funcția de ambasador candidatura lui Mihnea Constantinescu, diplomat de cariera ce a facut parte din cabinetul lui Petre Roman, apoi a fost transferat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pâna a devenit șef de cabinet al premierului Adrian Nastase, ramânând în aceasta funcție și în perioada lui Calin Popescu Tariceanu.
