This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Pakistanul face paşi către Sri Lanka. Penumbrele unei relaţii mai puţin cunoscut
 

Pakistanul face paşi către Sri Lanka. Penumbrele unei relaţii mai puţin cunoscute

 

 

Silviu PETRE

 

            Destinul Asiei de Sud este modelat fără tăgadă de acţiunile Indiei şi de reacţiile la aceste acţiuni. Chiar dacă aceasta este cel mai întins, populat actor, vecin cu toate celelalte din regiune, nu înseamnă că relaţiile bi şi multilaterale dintre alte state nu se pot realiza. Să ne gândim numai la faptul că SAARC a fost creată în 1985 după o diplomaţie prealabilă pentru care şi-au dat mâna elitele din Bangladesh, Nepal şi Sri Lanka. În ciuda faptului că economiile sud-asiatice sunt încă foarte sărace şi tind să favorizeze un model de dezvoltare protecţionist, cooperarea politică, strategică, infrastructurală şi financiară rămân fapte de viaţă.

Acestea fiind spuse, contactele la nivel înalt dintre Pakistan şi Sri Lanka de la sfârşitul lui 2013 şi începutul anului curent fac trimitere la o istorie mai lungă a bilateralismului între Islamabad şi Colombo.

 

 

Economie şi economie politică

Deşi vorbim despre unul dintre cei mai dinamici poli de creştere economică din lume, Asia de Sud rămâne şi unul dintre cei mai puţin integraţi. Comerţul intra-SAARC a crescut de la 2,4% în 1990 la puţin peste 4% în 2000 pentru a atinge 5% undeva în 2009. O bună parte din această câtime este asigurată de India. După decenii de industrializare etatistă, cvasi-anti piaţă, Noua Politică Economică ce a urmat anului 1991 a transformat cea mai mare democraţie din lume în miracolul economic al decadelor contemporane. Contrar a ceea ce pare a fi logic din punct de vedere economic- adică preferinţa faţă de pieţele proxime pentru a scuti costul de transport- oamenii de afaceri indieni s-au orientat către acele noduri de creştere. Atât spre vest cât şi spre est ţintele lor au fost China, Singapore, Japonia, Asia de Vest şi MENA. Succesul Indiei nu s-a tradus în maturizarea unei pieţe regionale, ironia succesului post 1991 fiind teama vecinilor mai mici de a nu suferi de pe urma uriaşei mâini de lucru de care dispune hegemonul subcontinental.

Pe de altă parte, Sri Lanka, în ciuda teritoriului redus şi problemelor etno-sociale, a antedatat miracolul economic indian cu o decadă şi jumătate. Dacă în primză fază elita politică postindependenţă (obţinută în 1948) a empatizat cu modelul cvasisocialist nehruvian, în 1977 Colombo devine unul dintre pionierii a ceea ce numim astăzi generic neoliberalism. Că urmările vor fi fost mixte, ba chiar potenţial destabilizatoare pentru fragila convieţuire dintre sinhalezi şi tamili depăşeşte pretenţiile rândurilor de faţă. Beneficiile nu au încetat să se arate în timp decantându-se sub forma unui nivel de trai superior pentru insulari.[1] 

 
 
 
 
 
 
 
 

 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Sursa: The Urdu rate of growth,The Economist, Feb 15th 2014
 

Revenind la fundal, liberalizarea mai tuturor economiilor sud-asiatice s-au tradus sub forma adoptării SAPTA (1995) şi SAFTA (2005).¤ Drept urmare Sri Lanka a intrat în acorduri de liber schimb cu Pakistanul şi cu India. PLFTA şi ILFTA§ au intrat în vigoare în 1998, respectiv 2002. Capacitatea de negociere a Lankăi a fost considerabilă, ambele documente acordându-i acesteia o perioadă mai mare de liberalizare plus o listă mai lungă de produse sensibile pentru a-i proteja piaţa internă. Liberalizarea completă în cazul ILFTA s-a terminat în 2008 iar în cadrul PLFTA în 2010. În ciuda deficitului comercial, politica de liberalizare a favorizat apropierea economiei sri lankeze de cea indiană, mult mai mult decât de cea pakistaneză, chiar dacă in anii 1990 comerţul dintre cele două era mult mai viu decât cel actual. În altă ordine de idei, FTA-urile au favorizat importurile sri lankeze mai mult decât exporturile.[2]

Valoarea comerţului dintre cele Sri Lanka şi Pakistan a crescut de la 169 milioane $ în 2005 la 345 milioane $ in 2011.[3] Pakistanul este al doilea partener comercial al insulei în cadrul SAARC dar, după cum se poate deduce din cele de mai sus nu înseamnă prea mult.

 
Dinspre economie spre politică
A. Pakistanul şi războiul civil din Sri Lanka

            Mai puţin vizibilă a fost implicarea pakistaneză în conflictul civil care a măcinat fibra socială opunându-i pe majoritarii sinhalezii coinsularilor tamili pentru un sfert de secol. Cum aceştia din urmă alcătuiesc o bună parte din populaţia subcontinentului, atenţia s-a îndreptat în mod firesc spre felul în care India a gospodărit criza de peste canalul Setubandhanam.[4]

Reconstituirea implicării Pakistanului rămâne însă un subiect sensibil, mai ales din punctul de vedere al acestei cercetări care se bazează pe materiale de limbă engleză iar nu pe surse vernaculare sau interviuri.

Încă din perioada Eelam I (1983-1987) industria pakistaneză a furnizat o mare parte din armele uşoare folosite de către nesemnificativa armată sri lankeză (la acea vreme nu avea peste 20.000 de soldaţi şi ofiţeri). Un episod de seamă a fost vizita dictatorului Zia-ul Haq (10-14 decembrie 1985) în Lanka unde s-a întreţinut cu preşedintele Jayawardene promiţându-i acesta din urmă tot ajutorul de care ar fi avut nevoi. Cuvintele s-au concretizat în fapt puţin mai târziu odată cu trimiterea generalului de brigadă Tariq Mahmood ce urma să instruiască trupele guvernamentale srilankeze în arta luptelor de gherilă. Mahmood a ales localitatea   Saliyapura, sediul regimentului Gajaba pentru începe cursurile. În total 500 de soldaţi srilankezi au beneficiat de pe urma expertizei sale. Informaţiile se găsesc în memoriile generalului Gerry H. de Silva, in his memoirs titled, A Most Nobel Profession: Memories That Linger, totrează presa srilankeză.[5]

După 2000, sursele tamile citează anul 2003 ca fiind momentul accentuării colaborării instituţiilor de securitate de la Islamabad cu cele de la Colombo. Aşadar vizita discretă a generalului Mohammed Aziz Khan, şef al Marelui Stat Major pakistanez ar fi dat tonul coluziunii, afirmă B.Raman, fost şef al serviciilor de informaţii indiene (RAW). Vizitei lui Khan i-au urmat mai mulţi consilieri militari, mulţi din zona forţelor aeriene împreună cu ofiţeri de contraspionaj. Un al posibil indiciu a avut loc în 2006 când colonelul (r) Bashir Wali Mohammed, Înaltul Reprezentant Pakistanez pe insulă a reuşit să scape dintr-un atentat cu bombă comis de către LTTE, continuă acelaşi B.Raman. Gestul Tigrilor ar fi denotat prezenţa Islamabadului în războiului civil, cu mult deci peste atribuţiile diplomatice oficiale.[6] Prilejul nu a fost ratat pentru ca India şi Pakistanul să schimbe săgeţi: la întoarcerea acasă, mai sus numitul Wali Mohammed a indicat serviciile secrete indiene că ar fi fost în umbra exploziei care îl avusese drept ţintă.

Un articol de pe platforma de analize Asia Times (septembrie 2006) lista echipamentele militare pe care trupele sri lankeze le-ar fi achiziţionat sau erau în curs să le achiziţioneze de la aliatul pakistanez. Cifra comenzilor se ridica la 60 de milioane de dolari.[7]

 

B. Convergenţe geostrategice

            Dacă începutul conflictului civil transformase insulara republică într-un domeniu de interes pentru jocurile mai ample ale Războiului Rece, sfârşitul primului în mai 2009 readuce zona în reflectoarele comunităţii internaţionale. ONU, SUA, India, China şi Pakistanul tatonează o gamă de interese de la tematica drepturilor omului la nevoia de a avea un punct de sprijin în Oceanul Indian.[8] Conştiente că profită de ascensiunea de ansamblu a Asiei, elitele din Colombo în frunte cu preşedintele Rajapaksa ştiu să îşi liciteze atuurile. Ca parte a noului joc Islamabadul îşi propune să fie la masă, dacă nu formal atunci informal, iar noul prim-ministru ales în 2013, Nawaz Shariff, îmbină predilecţiile geopolitice tradiţionale ale naţiunii sale cu veleităţile sale de bussinesman.[9] Încă de la sfârşitul anului trecut ambele paliere, civil şi militar au fost urmărite. Astfel în noiembrie Colombo a găzduit a XI-a sesiune a Comisiei Economice Sri Lanka-Pakistan. Cele două părţi au fost reprezentate de Ghulam Murtaza Jatoi, ministrul pakistanez al industriei şi producţiei, respectiv Rishad Bathiudeen, ministrul industriei şi comerţului sri lankeze. Negocierile s-au axat pe modalităţi de a intensifica contactele economice cu precădere în industria producătoare de zahăr, unde Islamabadul şi-a oferit sprijinul şi cunoştinţele.[10]

La jumătatea lunii decembrie 2013 şeful marinei pakistaneze, Mohammad Asif Sandila a făcut o vizită în Lanka unde a fost primit cu onoruri de către omologul său, vice-amiralul Jayanath Colombage. Cele două părţi au discutat despre cooperarea maritimă şi lupta contra terorismului.[11]

Peste o lună, după jumătatea lui ianuarie 2014 au loc alte două vizite: prima a trimisului preşedintelui Rajapaksa în Pakistan; cea de-a doua a preşedintelui pakistanez pe insulă. Nimal Siripala De Silva, ministrul pentru irigare şi gospodărirea apelor a discutat împreună cu Shariff despreorizontul 2016 ca dată pentru semnarea unui Acord Comprehensiv de Politică Economică, ceea ce ar accelera schimburile comerciale.[12] În cadrul celei de-a doua, preşedintele pakistanez, Mamnoon Hussain a reiterat dorinţa de a folosi la maxim acordul de liber schimb dintre cele două state exprimându-şi speranţa că volumul comercial bilateral ar putea ajunge la 1,5 miliarde dolari în câţiva ani.[13]

 

Cooperarea în domeniul energiei nucleare

            Ridicarea Sudului global tinde să copieze drumul parcurs cu generaţii în urmă de către statele Nordului industrializat. Consumul de energie, aferent activităţilor de producţie şi inerent creşterii standardelor de viaţă tinde să crească înmulţit. În astfel de parametri geopolitici, naţiunile în curs de dezvoltare manifestă entuziasm către toate formele de energie, de la cele fosile la cele non-convenţionale dar mai ales la marele premiu care rămâne energia nucleară. După ce India şi Pakistanul au făcut progrese în antenumitul domeniu, elitele din Colombo îşi propun să celebreze victoria contra LTTE şi să inaugureze reconstrucţia naţională prin instalarea unor centrale atomoelectrice. Actualmente Sri Lanka are o capacitate energetică de 4.720 MW dintre 1.510 hidro, 2.354 MW termocentrale şi 856 MW uzine cu energie regenerabilă. Planul 2011-2025 prevede adăugarea a încă 4.253 MW împreună cu retragerea a 842 MW, capacităţi bazate pe tehnologie diesel.[14]Din punct de vedere al securităţii energetice, Sri Lanka îşi propune să renunţe la dependenţa de sursele diesel până în 2017, de aceea găsirea de alternative a început de ceva vreme. În 2010 Reuters relua afirmaţia ministrului energiei de la Colombo, M.M.C. Ferdinando care exprima dezideratul ca ţara sa să deţină un reactor nuclear de 1.000 MW. Oficialul nu a precizat la acea dată  care va fi furnizorul de logistică dar articolul vehicula numele Iranului, ţară cu care Colombo are deja o relaţie strânsă în materie de energie.[15] Doi ani mai târziu plaja speculaţiilor s-a restrâns în momentul în care Pakistanul şi-a făcut cunoscută oferta de a contribui la construcţia uzinei atomice de la Sampur din Trincomallee. Gestul a fost de natură să alarmeze Delhi din cel puţin două motive: 1) mutarea Pakistanului dovedeşte astfel că în Asia de Sud există o contradiplomaţie care se opune hegemoniei indiene; 2) partidele tamile din sud (DMK şi AIDMK) ce sunt parte a alianţei de guvernare UPA fac presiuni asupra premierului Manmohan Singh pentru ca acesta să nu devină prea prietenos cu preşedintele Rajapaksa.[16];[17] La sfârşitul lunii decembrie 2013 ministrul tehnologiei şi cercetării sri lankeze, Champika Ranawaka a anunţat că în ianuarie 2014 ţara sa va începe primul proiect nuclear: o uzină producătoare de radiaţii gamma cu ajutorul cobaltului. Scopul acesteia va fi unul mai degrabă medical, noua facilitate având misiunea de a steriliza instrumentele medicale.[18] Ambiţiile regimului Rajapaksa sunt mari la fel ca şi lista de ofertanţi, de aceea nu întâmplător miniştri de externe ai celor două ţări, indianul Salman Kurshid împreună cu omologul său, G.I.Peiris au semnat un memorandum pentru deschiderea unei uzine pe bază de cărbune. Sugestia de proiect datează din 2006, doar că părţile nu s-au înţeles asupra detaliilor. Prezenţa frenetică a Beijingului în zonă a grăbit semnarea acordului. Rezultatul, cifrat la 500 milioane$ ar trebui să fie o uzină cu capacitatea de 500 megawatti.[19]

Indiferent de scenariile care se vor concretiza în viitor, se poate spune cu certitudine că Sri Lanka va continuă să fie parte a arhipelagului de pivoţi geopolitici din cadrul asiaticului secol XXI.

 

Silviu Petre

Bucureşti, 23 martie 2014

 
 


[1] Arusha V. Cooray, An examination of poverty in South Asia with special reference to Sri Lanka. Publicat iniţial drept Coorey, A, An examination of poverty in South Asia with special reference to Sri Lanka, in Tisdell, C (ed), Poverty, Poverty Alleviation and Social Disadvantage, Analysis Case Studies and Policies, Serials Publications, New Delhi, 2007, 593-603

¤SAARC Preferential Trading Arrangement (SAPTA)/ South Asian Free Trade Area (SAFTA)

§ Pakistan Lanka Free Trade Agreement; India Lanka Free Trade Agreement

[2] Sirimal Abeyratne, Sri Lanka’s Free Trade Agreements with India and Pakistan: Are They Leading Bilateral Trade Beyond Normalcy?, The Lahore Journal of Economics 17 : SE (September 2012): pp. 315–337, pp.321-322

[3] Trade volume between Pakistan and Sri Lanka could exceed US$ 1 billion, The Sunday Leader, 18 December 2011

[4] Între cele două state există un şiraj de mici insule numite generic Podul lui Adam (Adam’s Bridge) sau Podul lui Rama (Setubandhanam).

[5] Shamindra Ferdinando, The Zia factor in Sri Lanka, Pakistan relationship. War on terror revisited, The Island, June 13, 2013
Observaţie: din păcate nu am putut găsit lucrarea pe internet.

[6] Pakistan ‘guiding’ Sri Lanka’s war, Tamil Guardian,  06 September 2006

[7] Sudha Ramachandran,  The Pakistani muscle behind Colombo, Asia Times, September 22, 2006

[8] Lasanda Kurukulasuriya, US takes a closer look at Sri Lanka, The Sunday Times, December 13, 2009

David A. Anderson and Anton Wijeyesekera, U.S. Naval Basing in Sri Lanka?, Small Wars Journal, October 15, 2011
R.Hariharan,China’s strategic presence in Sri Lanka, Chennai Center for China Studies- C3S Paper No.1190, September 2, 2013

Rajeev Sharma, Counter-terrorism, piracy high on radars of India, Sri Lanka, Maldives, Firstpost.World, Mar 9, 2014

[9] Şefii executivelor din cele două state, Shariff şi Rajapaksa s-au întâlnit în septembrie 2013 la New York şi la Colombo, în noiembrie acelaşi an.Pakistan President suggests increasing bilateral trade with Sri Lanka to US$ 1.5 billion, Colombo Page, Jan 19, 2014

[10] Pakistan and Sri Lanka agree to enhance bilateral economic cooperation, Asian Tribune, 28 November 2013

[11] Pakistan, Sri Lanka strengthen security relations, Xinhua, 16 December 2013

[12] Pakistan, Sri Lanka have political will to strengthen ties: PM, The Nation, January 17, 2014

[13] Pakistan President suggests increasing bilateral trade with Sri Lanka to US$ 1.5 billion, Colombo Page, Jan 19, 2014

[14] Dr.Janataka Ratnasiri, Nuclear power: Sri Lanka can do without it, Sri Lanka Digest, http://www.srilankadigest.com/nuclear_power.htm

[15] Shihar Aneez, Ranga Sirilal, Clarence Fernandez, Sri Lanka to build 1-GW nuclear power plant by 2030, Reuters, Sep 20, 2010
Ameen Izzadeen, Sri Lanka oil bill: 'We need an alternative', Al Jazeera, 09 Dec 2013
 Sri Lanka to continue oil cooperation with Iran, Press TV, Jan 27, 2014

[16] Saurabh Shukla, Pakistan’s help to Sri Lanka for Nuclear plant alarms, India Today, July 24, 2012

[17] Până la acest moment presa nu indică cum că tematica energiei nucleare ar fi între priorităţi. Ştirea s-a născut în 2009 în urma unui raport al ministrului pentru energie, W.D.J Seneviratne. De atunci însă nu există decât speculaţii cu totul răsfirate. Este adevărat că la Trincomallee există şantierul uzinei omonime dar aceea e pe bază de cărbune şi are o capacitate estimată la 1000 MW. Construcţia propriu-zisă este o iniţiativă comună (joint venture) indo-lankeză. Sri Lanka to go nuclear, The Sunday Leader, 11.07.2009

Sri Lanka to study nuclear power feasibility, Lanka Business online, 21 Jan, 2010

De curând aripa de consultanţă a firmei de state indiene NTPC ar urma să consilieze firma sri lankeză ce semnează condica proiectului, adică Trincomalee Power Company Ltd. (TPCL), FT Lanka, 17 March 2014

[18] Manjula Fernando, Sri Lanka to launch first nuclear project, Sunday Observer, 29 December 2013
[19] Comerţul bilateral China-Sri Lanka a fost de 2,6 miliarde$ în 2012 iar India-Sri Lanka 4,6 miliarde$. Saurabj Chaturvedi, India Signs Pact to Build Power Plant in Sri Lanka, The Wall Street Journal, 7 October 2013