This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Moscova isi reafirma pozitia in problema reglementarii conflictului din Transnistria
 
Moscova isi reafirma pozitia in problema reglementarii conflictului din Transnistria

Mariana NEBESNEA
28 ianuarie 2010

In perioada 19-21 ianuarie, Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a efectuat o vizita de lucru in Republica Moldova, in cadrul careia a avut loc mai multe intrevederi atat cu autoritatile de la Chisinau, cat si cu lideri ai administratiei de la Tiraspol. Unul dintre subiectele importante abordate atat la Chisinau, cat si Tiraspol a fost chestiunea reglementarii conflictului moldo-transnistrean si perspectiva reluarii negocierilor in acest dosar.            

In timpul vizitelor la Chisinau si Tiraspol, Karasin a
subliniat cateva aspecte importante pentru reluarea procesului de negocieri: egalitatea partilor intre Chisinau si Tiraspol; discutiile referioare la retragerea fortelor de mentinere a pacii ar putea incepe doar dupa ce va fi realizat un progres politic in chestiunea statutului Transnistriei in cadrul Republicii Moldova si ca procesul de negocieri ar trebui continuat in baza intelegerilor semnate anterior si nu reluat de la zero.

De altfel, asemenea declaratii nu au fost facute in premiera, ci mai degraba ele puncteaza clar pozitia Rusiei in ceea ce priveste Republica Moldova, in contextul unei dinamici in politica externa pe care si-a manifestat-o noua conducere de la Chisinau chiar de la inceputul anului (lansarea negocierilor cu UE la 12 ianurie, vizita premierului Vlad Filat in SUA, in timpul careia vicepresedintele SUA, Joseph  Biden, a spus ca formatul de negocieri “5+2” este unul viabil si doar în cadrul acestuia trebuie gasita solutia ce ar respecta integritatea si suveranitatea statului, vizita ministrului moldovean de externe, Iurie Leanca, in Lituania, unde s-a intalnit, in cadru informal, in timpul unui dejun de lucru pe tema integrarii europene a Republicii Moldova, cu omologul sau roman Teodor Baconschi), precum si a initiativelor pe plan intern, printre care si modificarea Constitutiei in vederea depasirii crizei politice si alegerii presedintelui           

La Tiraspol, Karasin a subliniat ca “unul dintre principiile de baza [a negocierilor] il reprezinta egalitatea dintre parti, intrucat fara respectarea acesteia nu poate fi elaborata o solutie ce ar fi acceptata de ambele parti”. De asemenea, comunicatul MAE rus, din 21 ianuarie, arata ca in timpul vizitei in R. Moldova, “un subiect separat l-a reprezentat
diferitele aspecte ale reglementarii transnistrene cu accent pe  reluarea grabnica a dialogului direct al partilor si posibilitatile sprijinirii acestuia din partea mediatorilor internationali, in primul rand in format 5+2”. Astfel Rusia, practic, sustine negocierile directe intre R. Moldova si Transnistria, perspectiva respinsa, de numeroase ori, de Chisinau, in perioada guvernarii comunistilor, care vedea elaborarea unei solutii viabile doar cu participarea mediatorilor si observatorilor la acest proces. Or, astazi, Tiraspolul accepta revenirea la masa negocierilor in vederea reglementarii conflictului doar cu conditia recunoasterii unui statut egal cu cel al Chisinaului.
Mai mult, Tiraspolul a insistat, in repetate randuri, mai ales dupa suspendarea discutiilor, in februarie 2006, in format “5+2”(Rusia, Ucraina, OSCE-mediatori, R. Moldova si Transnistria-parti aflate in conflict, SUA si UE-observatori), ca solutia diferendului moldo-transnistrean poate fi gasita doar in cadrul unui dialog direct, bazat pe pricipii de egalitate.
           

In ceea ce priveste fortele de mentinere a pacii din Transnistria, la Chisinau, diplomatul rus a subliniat, in primul rand, rolul stabilizator al acestora, adaugand ca discutiile referitoare la termenii de stationare a fortelor de mentinere a pacii in Transnistria “sunt premature” si ca “ar putea incepe dupa ce se va observa un progres politic in ceea ce priveste chestiunea statutului Transnistriei” cu respectarea integritatii si neutralitatii Republicii Moldova. In acelasi timp, presedintele interimar, Mihai Ghimpu, a reiterat, atat la intalnirea cu diplomatul rus cat si in timpul intrevederii cu reprezentantii Grupului AP ai OSCE pentru Moldova, ca Rusia ar trebui sa-si retraga trupele si munitiile din Republica Moldova, facand referire si la statutul de neutralitate al tarii, care exclude prezenta pe teritoriul sau a formatiunilor militare straine, reamintand, in
acelasi timp,  angajamentele Rusiei de la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Asemenea declaratii au fost auzite, la Chisinau, in repetate randuri, dupa schimbarea puterii si venirii fortelor democratice reunite in Alianta pentru Integrare Europeana. Astfel, Karasin a tinut sa sublineze ca asemenea declaratii nu sunt favorabile negocierilor, ci doar impiedica realizarea unui progres in cadrul acestui proces. 
           

Fortele ruse de mentinere a pacii se afla in zona de securitate dupa încheierea conflictului armat conform acordului privind “Principiile de reglementare pasnica a conflictului militar din regiunea transnistreana a Republicii Moldova”, care a fost semnat la 21 iulie 1992, la Moscova. Prezenta acestora este reglementata de protocoalele semnate ulterior. De asemenea, potrivit acordurilor din 1992, numarul militari rusi în regiune, din cadrul fortelor de mentinere a pacii, era stabilit la 2.400, însa prin acordurile de la Odesa din 1998, numarul acestora a fost micsorat pâna la circa 500 de militari. In acelasi timp, in Transnistria este dislocat Grupul Operativ al Fortelor Ruse (fosta Armata a 14-a), care numara circa 1.500 de militari, ce
participa la operatiunea de mentinere a pacii in regiune si este responsabil pentru paza depozitelor de armament din localitatea Colbasna, depozite care dateaza inca din perioada sovietica. Evacuarea acestora a inceput in 2000, insa procesul a fost suspendat, ulterior, pe fondul unei crize profunde in reglemntarea conflictului moldo-transnistrean. 
           

Procesul de retragere a trupelor ruse si a munitiilor, conform angajamentelor de
Istanbul, 1999, se complica in conditiile in care Rusia sustine ca si-a indeplinit deja aceste angajamente, explicand ca acestea se refereau la armamentul  ce intra ca sub incidenta prevederilor Tratatului cu privire la Fortele Armate Conventionale din Europa, tratat ce nu a fost ratificat de mai multe state NATO si din care Rusia s-a retras unilateral, ca raspuns la progresele admistratiei SUA in ceea ce priveste realizarea scutului anti-racheta. 
           

In ceea ce priveste inlocuirea fortelor mixte de mentinere a pacii, Moscova pana in prezent a  conditionat acesta posibilitate cu solutionarea definitiva a conflictului moldo-trannsistrean. Astfel, in cadrul unei intrevederii trilaterale, din martie 2009, la Moscova, dintre presedintele moldovean Vladimir Voronin, omologul sau rus, Dmitri Medvedev, si liderul transnistrean, Igor Smirnov, a fost semnata o declaratie comuna (Voronin-Smirnov) pe marginea reglementarii transnistrene, în care se
afirma, inclusiv, disponibilitatea partilor ca, dupa solutionarea conflictului, trupele de mentinere a pacii din Transnistria sa treaca sub egida OSCE (in comunicatul oficial al Chisinaului a fost  eliminata insa mentiunea “dupa solutionarea conflictului”). Noua putere de la Chisinau s-a pronuntat insa petru inlocuirea actualului format mixt de mentinere a pacii (constituit din contingente ale Rusiei, R.Moldova, Transnistriei si observatori din Ucraina) din regiunea transnistreana, care ar trebui sa fie înlocuita cu o misiune multinationala civila cu mandat international.
           

In ceea ce priveste ultima mentiune, Moscova [si Tiraspolul] a insistat de fiecare data, atunci cand se schimba puterea la Chisinau, ca negocierile ar trebui continuate in baza acordurilor semnate anterior, care reglementeaza, printre altele, si prezenta fortelor de mentinere a pacii pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, vizita lui Karasin a intervenit dupa aproximativ zece luni de la semnarea documentelor in martie 2009, in contextul schimbarii puterii de la Chisinau, care a pus, practic, sub semnul intrebarii documentul semnat in martie de Voronin. Iar presedintele intermar Mihai Gimpu cere retragerea militarilor rusi inainte de reglemtarea diferendului. De asemenea, in contextul incercarilor mediatorlor de reluare a procesului de negocieri pe tot parcursul anului 2009 (organizarea consultarilor in format 5+2 de la Bender si Viena), ambele parti (Chisinau si Tiraspol) se arata, cel putin la nivel declarativ, ca sunt dispuse pentru reluarea acestora, fiecare avand insa o viziune diametral opusa fata de acest proces important pentru reglementarea conflictului moldo-transnistrean. Tiraspolul pe accent pe dialog direct (eventual cu participarea Rusiei) si cere dreptul la egalitate la masa de negocieri, iar Chisinaul insita pe desfasurarea negocierilor in format “5+2” (format sustinut de OSCE, SUA si UE) si retragerea trupelor ruse si a munitiilor din Republica Moldova. In acest context, este putin probabila realizarea vreunui progres cat de mic in procesul de negocieri.