This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Kirghistan de la ciocniri armate la republica parlamentara
 

Kirghistan de la ciocniri armate la republică parlamentară

 

Daniela SISCANU

30 iunie 2010

 

La 16 iunie înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, a anunţat că deţine dovezi care demonstrează că evenimentele din Kirghistan au fost „bine planificate". Iar Ministerul de Externe din Uzbekistan şi-a exprimat convingerea că tulburările în ţara vecină „au în spate o terţă putere". În acest context,  la 16 iunie Statele Unite au anunţat că sunt gata să furnizeze noilor autorităţi din Kirghistan nu doar asistenţă umanitară, ci şi militară - împreună cu Rusia. (kommersant.ru)

 

„Avem dovezi convingătoare că aceste evenimente nu au fost ciocniri etnice spontane" - a declarat la 16 iunie reprezentantul înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Rupert Colville. „Aceste ciocniri au fost organizate şi orientate într-o direcţie concretă". Potrivit explicaţiilor oferite de reprezentanţii ONU, există numeroase mărturii care atestă implicarea unor persoane mascate în cel puţin cinci incidente armate în Oş şi Jalal-Abad. De asemenea, rapoartele indică faptul că incidentele a început cu  atacuri  planificate.

 

O opinie similară este împărtăşită şi de către autorităţile din Uzbekistan. Vice-ministrul afacerilor externe, Abdulaziz Komilov, a declarat că evenimentele din sudul ţării au un caracter organizat, iar în spate lor se află puteri interesate. Noile autorităţi din Kirghistan, îl acuză în mod direct de organizarea revoltelor pe fostul preşedinte Kurmanbek Bakiev.

 

Acum două săptămâni a fost reţinut şi interogat Paizulla Rahmonov, aflat în relaţie de rudenie cu fostul  preşedinte. După venirea lui Bakiev la putere, Rahmonov a condus fondul rezervelor materiale de stat, iar ulterior a demisionat pentru a se ocupa de afacerile personale. Autorităţile sunt convinse că Rahmonov este implicat în organizarea ciocnirilor din Oş.

 

Amintim că la 11 iunie, imediat după începerea ciocnirilor armate din sudul ţării, preşedintele interimar al Kirghistanului, Roza Oumbaieva a cerut Federaţie Ruse sprijin militar. Însă autorităţile ruse au respins cererile Kirghistanului. După câteva zile, Otumbaieva a declarat că situaţia din regiune a devenit stabilă şi că nu mai există necesitatea unei intervenţii militare din partea Rusiei. Potrivit analistului independent Alexandr Konovalov,  în cazul intervenţiei forţelor armate ruse în conflictul din sudul Kirghistanului, una dintre părţile implicate în acest conflict ar fi acuzat Moscova în favorizarea celeilalte părţi. Konovalov susţine că modelul clasic al intervenţiei unor forţe pacificatoare cu scopul de a separa taberele beligerante nu este aplicabil în acest caz.  

 

Tot în aceeaşi perioadă s-a pus în discuţie acordarea unui sprijin militar de către forţele armate din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă. Kirghistan este un stat membru al acestei organizaţii, iar autorităţile kirghize au sperat la un ajutor militar din partea OTSC. Însă conform statutului OTSC, competenţele forţelor sale armate se limitează doar la respingerea unor atacuri militare venite din exterior şi nicidecum la rezolvarea conflictelor interne. Analiştii sunt de părere că organizaţia nu are o politică unică în acest sens - Armenia nu are interese în această regiune, iar Belarus îl susţine pe fostul preşedinte Kurmanbek Bakiev. Potrivit analistului militar, Alexandr Goliţ, situaţia din Kirghistan a demonstrat inutilitatea OTSC-ului. Goliţ este de părere că organizaţia a fost creată în scopul de susţine iluziile imperiale ale Rusiei şi pentru a demonstra comunităţii internaţionale că la fel ca şi SUA, Rusia are un bloc militar, însă în realitate, organizaţia nu face faţă problemelor reale.

 

Alexandr Konovalov este de părere Moscova se află în faţa unei dileme: intervenţia militară sau suportarea efectelor generate de haosul din ţara vecină. În cazul în care situaţia din Kirghistan va rămâne neschimbată, economia acestui stat se va prăbuşi. Asemenea situaţiei din Afagnistan, aici se va dezvolta traficul de substanţe stupefiante, iar transportul acestor substanţe se efectuează prin teritoriul rus. În paralel cu traficul de droguri, haosul din Kirghistan ar putea favoriza pătrunderea în regiune a radicalismului islamic.

 

Statele Unite deţine în nordul Kirghistanului baza militară Manas, utilizată ca punct de tranzit al forţelor americane dislocate în Afganistan. Deşi autorităţile americane s-au aflat permanent în discuţii cu Rusia şi cu OSCE privind situaţia din Kirghistan şi au acordat ajutoare umanitare, există voci care consideră că aceste acţiuni nu au fost  suficiente. Preşedintele fundaţiei Jamestown Foundation, Glen Howard, este de părere că Washington ar fi trebuit să intervină în rezolvarea conflictului încă de la începutul acestuia, motivând că această inactivitate ar fi dus la creşterea numărului de victime.

 

Între timp, autorităţile din Kirghistan au anunţat că situaţia din sudul ţării a fost stabilizată. Astfel, la 27 iunie a avut loc un referendum prin care a fost adoptată o nouă constituţie ce a transformat Kirgistanul într-o republică parlamentară. Cu toate acestea, majoritatea experţilor sunt de părere că lupta pentru putere în această ţară va începe abia acum. Nu sunt excluse noi ciocniri armate. Şeful departamentului de studiere a Asiei Centrale al Institutului CSI, Andrei Grozin, este de părere că crearea a două instituţii ale puterii,  fără a defini concret competenţele acestora, va destabiliza şi mai mult situaţia politică. Dincolo de disputele pentru putere din interiorul coaliţiei de guvernământ, reprezentanţii partidul de opoziţie Ata-Jurt, condus de fostul şef al forţelor de ordine din regiunea Oş, general-maiorul Omurbek Svanaliev, s-au declarat împotriva noii constituţii.

 

La 28 iunie, la summit-ul G 20 din Toronto,  preşedintele rus, Dmitrii Medvedev, a declarat că situaţia din Kirghistan rămâne în continuare una foarte dificilă. Medvedev e de părere că modelul unei republici parlamentare nu va funcţiona în acest stat asiatic. „Din cauza luptei dintre clanurile reprezentate politic, există pericolul unei ascensiuni la putere a reprezentanţilor curentelor extremiste". Medvedev a subliniat că evoluţia Kirghistanului este foarte incertă şi, din păcate, nu se poate exclude varianta dezmembrării ţării. „Pentru evitarea acestui scenariu", a mai adăugat preşedintele rus „e necesară o consolidare a instituţiilor puterii, ţinând cont de realităţile istorice şi de voinţa poporului."