This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Etiopia Indiei: un pivot stabil intr-o maree protestara?
 
 
Etiopia Indiei: un pivot stabil intr-o maree protestara?
Analize pe marginea celui de-al doilea summit India-Africa din Addis Abeba, mai 2011
 
Silviu PETRE
 
Odata cu disolutia Uniunii Sovietice si a Pactului varsovian a rezultat nu numai esecul comunismului cat reamenajarea lumii a doua. Aceasta nu a mai insemnat si nu mai inseamna state fost coloniale aflate intr-o relatie dialectica de tip „Vestul si restul” cat puterile mediane, in curs de dezvoltare care constituite garnitura secunda a influentei globale si concureaza cu Occidentul pentru resursele celor mai sarace regiuni ale planetei. Relatia Indiei cu Africa nu este deloc noua dar ea a capatat o dimensiune contemporana si coerenta, bazata pe interese materiale si nu pe vag solidara Miscare a Non-Aliniatilor de abia dupa 1990 si mai ale dupa anii 2000.[1] In urma Chinei, India incearca sa recupereze terenul pierdut si sa isi afle debuseuri pentru produsele ori mana de lucru precum si hinterlanduri necesare foamei de materii primare. Relatia cu Etiopia, tara din Cornul Africii si rivala in zona a Egiptului este un asemenea caz ce poate fi aprofundat.
 
I.              Africa de Est: sfera exterioară de interes a Indiei
Pasiunea Indiei fata de tot ceea ce inseamna Africa de Est este multiseculara, de cand mirodeniile indiene ajungeau pe tarmurile sultanatului de Zanzibar sau ale regatului etiopian Axum. In timpul Rajului, numerosi misionari indieni au poposit in Africa, contribuind la ingineria etnica a Coroanei britanice ce aproxima globalizarea contemporana. Odata cu decolonizarea politica externa indiana, tributara filozofiei ghandiene si nehruviene a incercat sa stabileasca relatii <Sud-Sud> in ceea ce a devenit Miscarea Nealiniata. Asa cum afirma Ruchita Beeri, incepand cu anii ’60 India a oferit circa 2 miliarde dolari unor state africane in curs de dezvoltare, favoritele fiind: Nigeria, Senegal, Zimbabwe, Tanzania, Uganda, Kenya, Ghana si Etiopia.[2]  Anii ’90-2000, marcati de o interdependenta crescuta vor conduce spre o noua sinergie a intereselor New Delhi-ului cu natiunile continentului negru. Problema spinoasa a piratilor somalezi care ajung pana in apele teritoriale ale Indiei sau fluxul comercial indian prin Golful Aden fac din partea vestica a Oceanului Indian o jugulara a ordinii economice internationale.
Comertul dintre India si Africa per ansamblu a crescut de la circa 900 milioane $ la inceputul anilor ’90 spre 25 mld$ in 2007 si 45 mld$ in 2010 cu o predictie de 70 mld$ spre 2015[3] (cam cat insemna comertul dintre India si Uniunea Europeana in decembrie 2010. Camera Asociata de Comert si Industrie a Indiei prezicea in 2010 o cifra de afacri de 55 mld$ pentru anul urmator, 2012).[4] De o importanta deosebita sunt resursele minerale precum petrolul, carbunele si uraniul. Se apreciaza ca pana in 2020 doar 25% din necesarul energetic al Indiei va putea fi satisfacut din resurse interne, restul va trebui exportat. Pana la acel moment India va fi devenit al III-lea consumator de energie din lume dupa Statele Unite si China, depasind Rusia si Japonia.[5] Firme petroliere precum OVL (Oil and Natural Gas Corporation Videsh Limited) ori GAPCO investesc in Sudan, Nigeria, Liberia Sao Tome, respectiv Uganda si Kenya.[6] Tabelul de mai jos ofera o imagine destul de elocventa a relatiilor indo-africane in cifre[7]:
 

 
2004–05
2005–06
2006–07
2007–08
2008–09
2009–10
Exporturi totale 
83.536
103.091
126.414
163.132
185.295
178.751
Africa de Sud
1.263
1.940
2.815
3.606
3.139
3.309
Africa de Vest
1.650
1.899
2.447
3.462
3.357
3.137
Africa Centrala
157
165
204
258
385
350
Africa de Est
1.148
1.437
2.942
4.214
4.510
3.512
% din exporturile totale
5,1
5,3
6,7
7,1
6,2
5,8
Importuri totale
111.517
149.166
185.735
251.654
303.696
288.373
Africa de Sud
2.294
2.636
2.921
4.831
7.218
10.192
Africa de Vest
825
1.162
8.178
9.726
11.179
9.864
Africa Centrala
17
19
29
49
153
270
Africa de Est
219
224
234
321
353
388
% din importurile totale
3,0
2,7
6,1
5,9
6,2
7,2

Sursa: Camera de Comert a Indiei
 
Daca Uniunea Europeana a dezvoltat fata de Africa o abordare denumita <regionalism profund> bazata pe imbinarea ajutorului financiar, intereselor economice si sustinerii drepturilor omului; China pe un hiperpragmatism alimentat de fonduri generoase oferite neconditionat <regionalism superficial>, India a incercat o cale intermediara- una pe care am putea-o numi liberalism rezervat.[8]Mai ales ca India, spre deosebire de statele europene caresunt vazute prin lentila discursului anti-colonial sau de China, perceputa ca un nou exploatator, India strange beneficiile retoricii sale anti-coloniale. Mai ales ca, desi scopurile sunt relative similare, metodele indiene difera de cele ale Beijingului. Conform unui interviu acordat pentru CFR de catre Karen J.Monaghan, expert in probleme sub-sahariene, mediul de afaceri indian se exprima prin companii private, nu detinute de stat precum China si investeste tot in mediul privat african. Tot spre deosebire de rivala sa, India creeaza locuri de munca si angajeaza mana de lucru locala instruita.[9] Tot calcand pe urmele acestora doua, India a creat propriul forum de discutii cu Africa, prima intrunire avand loc in 2008 la New Delhi unde au participat 600 de delegati africani. Declaratia de la New Delhi, adoptata cu aceasta ocazie subliniaza necesitatea cooperarii in domeniul dezvoltarii economice, schimbarilor climaterice si reformei Chartei ONU pe care India o doreste alaturi de alte state emergente. Alaturi de Declaratia in sine, vorbele au fost dublate si de un angajament al Delhiului de 5,4 mld$ pentru ajutorarea natiunilor africane.
 
II.            De ce Etiopia? Si totusi Etiopia!
Timp de mai bine de douazeci de ani Africa de Nord parea sa fie locul unde nu se intampla nimic. Razboiul Rece se terminase in aceasta zona dupa perioada tulbure a decolonizarii cu incremenirea intr-un mozaic de regimuri autoritare mai mult sau mai putin favorabile firmelor multinationale. Regiunea, alaturi de AFRICOM au redevenit relevante strategic odata cu razboiul impotriva terorismului si achesarea unor state autoritare la retorica Washingtonului ca justificare a reprimarii opozitiei interne. Odata cu Primavara Araba, Africa de Nord alaturi de Orientul Mijlociu (ceea ce numi MENA) a devenit spatiul mereu expandabil al unor scenarii imprevizibile. Cantitatea de necunoscute este suficient de mare pentru a face dintr-o predictie de viitor aproape un inventar al posibilului. Tunisia, Egiptul, Alegeria se zbat intre tentatii populiste si islamiste, Somalia, ca prelungire a zonei este un non-stat iar Sudanul pare sa subscrie logicii secesiunii si conflictului civil. Pe cale de consecinta Etiopia ramane singurul stat relevant si stabil care poate oferi un pivot de operatiuni logistice si diplomatice pentru intreaga regiune. Pion al conflictului dintre SUA si Kremlin, aliat al Israelului si apoi al Statelor Unite care au sprijinit tacit interventia in Somalia (2009) menita a lichida ICU (Uniunea Curtilor Islamice)[10], Etiopia crestina condusa autoritar de Meles Zenawi poate oferi o ancora intr-o maree de instabilitate[11]. Combinatie de stat in curs de dezvoltare, autoritarism dar cu anumite tendinte spre liberalizare (cel putin la nivel mimat) si mediu propice companiilor straine, Addia Ababa poate fi un interlocutor nu numai pentru Uniunea Europeana, Statele Unite, Israelul care i-a vandut drone de curand[12] cat si Indiei care doreste o felie cat mai generoasa din Africa. A nu se uita ca in 2011, Raportul anual al African Economic Outlook (AEOR) a desemnat Etiopia drept a doua economie africana ca ritm de crestere, cu o rata de 6-7% cu prognosticul de a se mentine si in 2012.[13]
Cele doua state au stabilit primele relatii diplomatice moderne in 1948. Contactul dintre ele a fost unul mai degraba slab dar vizibil pin vizitele de rang inalt reciproce. Asadar imparatul Haile Selassie a vizitat India in 1956 si 1968 iar succesorul sau, colonelul Mengistu Mariam in 1893 si 1985. O serie de presedinti si vicepresedinti ai India au intors vizita si au calatorit in Etiopia. De abia dupa 1991, odata cu miracolul economiei indiene relatia a capatat mai multa substanta. In 1997 cele doua state au semnat la New Delhi un acord tarifar si au infiintat un Comitet Comercial Comun (Joint Trade Committee JTC). In 2008 acesta a organizat a V-a reuniune de gen dintre cele doua state la Addis Ababa, devenit astfel un lod preferat pentru ceea ce inseamna relatia dintre cele doua state. Cifra investiilor indiene in Etiopia s-a ridicat la 4,16 mld.$ (intre 1992-2008) iar in prezent 427 de firme indiene opereaza acolo. In 2010 Banca indiana de export-import si-a deschis o reprezentanta in Addis Ababa pentru a favoriza transferurile financiare. Comertul indo-etiopian consta mai degraba in produse agricole si cafeaua (din partea etiopiana) iar cel partea indiana in investitii pentru infrastructura, electronice sau agricultura.
Summitul din mai 2011 de la Addis Ababa a adaugat promisiunea premierului indian Manmohan Singh de a acorda un ajutor de 300 milioane dolari pentru terminarea liniei de cale ferata Ethio-Djibouti Railway.
Pe termen lung insa, impactul economiilor indiana si chineza asupra Africii (in studiul de fata fiind vorba de Etiopia) ramane o sabie cu doua taisuri, daca nu chiar o sabie a lui Damocles in cazul scenariului pesimist. Keynesisimul delocalizat (sau glocalizat) sino-indian, ca si cel european de secol XIX-XX se baza pe export de capital concretizat in investitii masive si intr-o avalansa de produse generate de urias apiata de munca asiatica. Chiar daca pe de-o parte unele sectoare locale pot fi dezvoltate in beneficiul autohtonilor, firmele locale, mult inferioare ca potential celor asiatice sufera de pe urma concurentei. Odata ce au devenit creatori de inovatie si nu simple gazde ale multinationalelor europene, India si China au adoptat o conduita similara in privinta dorintei de expansiune dar fara a lasa loc la randul lor altor state sa se dezvolte.[14] Daca investitiile sino-indiene in Etiopia si nu numai vor avea beneficii mutuale, fie ele si asimetrice sau daca vor saracii suplimentar populatia locala catalizand un nou tsunami social este o problema care nu va fi numai pe masa economistilor ci si a geostrategilor.
 
 
 
13 Octombrie 2011
 


[1] Arun Prakash (Admiral, Retd.): From The Crows Nest. A Compendium Of Speeches And Writings On Maritime And Other apud
Issues. National Maritime Foundation, Lancer, New Delhi, 2007, p. 160
[2] Emanuele Pollio, The Indian and Chinese policies towards Africa: a
veritable challenge to EU-led interregionalism?, Perspectives on Federalism, Vol. 2, issue 2, 2010, p.235, http://www.on-federalism.eu/attachments/075_download.pdf
[3]Klaus Julian Voll, Africa and India
From long-standing relations towards future challenges, Foundation for European Progressive Studies, May 2010, p.4, http://www.feps-europe.eu/fileadmin/downloads/globalprogressive/1005_Africa_India_KV.pdf
[4] Ibidem, pp.6-7
[5] Actualmente India exporta circa 70% din necesarul sau petrolifer din Orientul Mijlociu. Pana in 2020 90% din acest necesar va trebui furnizat din exterior. Fantu Cheru and Cyril Obi, India – Africa Relations In The 21st Century – Analysis, Eurasia Review, September 19, 2011, http://www.eurasiareview.com/19092011-india-africa-relations-in-the-21st-century-analysis/
[6] Idem.
[7] Alex Vines, India’s Africa Engagement: Prospects for the 2011 India–Africa Forum, Programme Paper: AFP 2010/01, Chatam House, p.7, http://www.chathamhouse.org/sites/default/files/public/Research/Africa/1210vines.pdf
  
[8] Emanuele Pollio, op.cit., pp.225-228 si 234
[9]Interviewer: Stephanie Hanson: Monaghan: India Offers 'Lesson of Entrepreneurship' to Africa, June 29, 2007, http://www.cfr.org/india/monaghan-india-offers-lesson-entrepreneurship-africa/p13701
J. Peter Pham, India’s Expanding Relations with Africa and Their Implications for U.S. Interests, American Foreign Policy Interests, 29: 341–352, 2007, http://www.jmu.edu/nelsoninstitute/India's%20Expanding%20Relations%20with%20Africa.pdf
 
 [10] Andrew Caethorne, Ethiopia gives US a New Year’s gift, Gulf Times, 04/01/2007, http://www.gulf-times.com/site/topics/article.asp?cu_no=2&item_no=125559&version=1&template_id=46&parent_id=26
Vezi si Wickileaks: Viewing cable 06ADDISABABA3206, ETHIOPIA: PM MELES MEETS WITH FMR SECSTATE, Created: 2006-12-06 06:17http://wikileaks.org/cable/2006/12/06ADDISABABA3206.html, Released: 2011-08-30 01:44, Origin: Embassy Addis Ababa,
[11] Abebe Gellaw, Meles Zenawi’s VOA blacklist unveiled, July 19, 2011, http://addisvoice.com/2011/07/meles-zenawi%E2%80%99s-voa-blacklist-unveiled/
Kibru Demeke, Anti-terrorism law terrorizing Ethiopia, Addis Voice, October 4, 2011,