This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Conflict intre Tadjikistan si Uzbekistan
 
Conflict intre Tadjikistan si Uzabekistan din cauza hidrocentralei de la Rogun

Daniela SISCANU
9 februarie 2010

Relatiile dintre Tadjikistan si Uzbekistan devin tot mai tensionate. Autoritatile uzbece ameninta Tadjikistanul cu litigii internationale. Potrivit primului-ministru al Uzbekistanului, Sovkata Mirziyaeva în cazul în care republica vecina nu va stopa  constructia hidrocentralei Rogun pe râul Vakhs, se va face apel catre institutiile internationale.

Taskent îsi explica actiunile prin pericolul producerii unui  dezastru ecologic. Constructia se desfasoara pe un teren periculos din punct de vedere seismic, unde cutremurele cu o magnitudine de 10 grade pe scara Richter nu sunt o raritate. În plus, proiectul Rogun ar putea duce la o scadere si mai mare a nivelului apei în râul Amu Darya, care comunica cu râul Vakhs, ceea ce va crea probleme pentru agricultura uzbeca.

Merita amintit si faptul ca procesul de constructie a hidrocentralei de la Rogun a început în 1976, însa finalizarea acesteia a fost împiedicata de dezintegrarea URSS, deoarece fondurile veneau de la Moscova. În 1993 proiectul a fost suspendat. În 2004 autoritatile de la Dusanbe au hotarât reluarea constructiei, apelând la compania rusa RUSAL pentru investitii. Cu toate acestea, în septembrie 2007, Dusanbe a reziliat contractul cu RUSAL, hotarând  sa continue proiectul cu propriile resurse. Federatia Rusa urmarea obtinerea pachetului majoritar de actiunilor, fapt care a deranjat foarte mult autoritatile tadjice. Ulterior, Tadjikistan a hotarât sa se orienteze, din nou, catre Rusia pentru posibili investitori. Însa, în ianuarie 2009, în timpul vizitei sale în Uzbekistan, presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat ca Moscova nu intentioneaza sa finanteze constructia unor asemenea obiecte, fara a tine cont de interesele tarilor terte. 

Problema  cooperarii în industria hidroenergetica a fost din nou ridicata în timpul vizitei, din octombrie 2009, în capitala rusa, a presedintelui tadjik Emamoli Rakhmon. Nici de aceasta data Rusia nu a fost de acord sa participe la constructia hidrocentralei de la Rogun. Costul ridicat al proiectului, aproximativ 2, 2 miliarde euro, pune sub semnul întrebarii finalizarea constructiei. Dusanbe nu dispune de asemenea fonduri, iar Moscova nu se arata deloc interesata de acordarea lor.

În ceea ce priveste relatia Tadjikistan – Uzbekistan, trebuie mentionata importanta pozitiei Uzbekistanului în regiune, a rolului pe care acesta îl joaca în domeniul energiei si, mai presus de toate, în domeniul gazelor naturale. De asemenea, o importanta deosebita o are si problema apei. Datorita pozitionarii si caracteristicilor geografice,  Uzbekistan se bucura de mai multe avantaje. Majoritatea cailor de transport si de comunicare cu Tadjikistan traverseaza teritoriul uzbek.

Astfel, constructia hidrocentralei de la  Rogun a devenit atât pentru Dusanbe, cât si pentru Taskent, un obiectiv national. Daca Tadjikistan este hotarât sa finalizeze constructia acestei hidrocentrale pentru a iesi din izolarea energetica, Uzbekistan este determinat sa prevena acest lucru.

Acum câtiva ani, conducerea uzbeca a crescut pretul la gaze pentru vecinul tadjic, punându-l în imposibilitatea de a mai plati. Prin urmare, Tadjikistan a încercat sa cumpere gaze din Turkmenistan. Însa, datorita pozitionarii geografice, Uzbekistan a reusit sa împiedice materializarea intentiei tadjicilor.

În cazul în care se va reusi finalizarea constructiei, Dusanbe, aflat în posesia unui baraj gigantic pe râul Vakhs, va avea puterea de a influenta asupra deciziilor de la Taskent, deoarece, în orice moment, poate bloca accesul la apa. Iar sectorul agricol uzbek, dependent în totalitate de sistemele de irigatii, va fi distrus în termen de doua saptamâni.

Un alt argument folosit de oficialitatile uzbece consta în pericolul pe care îl prezinta constructia hidrocentralei pentru reducerea nivelului apei în râul Amu Darya, unul dintre afluentii principali ai Marii Aral. Argumentul catastrofei ecologice de la Marea Aral este utilizat frecvent în disputele legate de apa. Statele care se confrunta cu un deficit de apa acuza celelalte state din regiune de constructia unui lant de centrale electrice, ce nu permit asigurarea nivelului de apa necesar pentru Marea Aral.  

Partile vor continua disensiunile, care se vor agrava în primavara, odata cu începerea lucrarilor agricole si a cresterii consumului de apa în Uzbekistan. Este foarte posibila implicarea în conflict a institutiilor internationale. Tadjikistan va pretinde ca este dreptul sau de suveran de a construi pe teritoriul sau anumite obiecte de interes national, Uzbekistan va scoate in evidenta faptul ca proiectul a fost elaborat acum 50 de ani si, prin urmare, este depasit – securitatea ecologica si tehnologica este pusa sub semnul întrebarii.