This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » conflict energetic intre rusia si belarus
 
Conflict energetic intre Federatia Rusa si Belarus

Daniela SISCANU
12 ianuarie 2010

Federatia Rusa a intrat in noul an cu un conflict energetic, de aceasta data cu Belarus. Conflictul s-a iscat din cauza disensiunilor privind livrarea petrolului. Din cauza negocierilor esuate, situatia s-a acutizat, ajungandu-se  pana la amenintari reciproce. Astfel, Moscova a anuntat ca va lipsi Belarus de tratamentul preferential in furnizarea petrolului. Drept raspuns, Alexandr Lukasenko a avertizat ca, in cazul continuarii presiunilor energetice din partea Rusiei, tara sa va parasi Uniunea Vamala. (Kommersant.ru)
  
         
Rusia si Belarus au inceput anul 2010 fara a avea un nou contract privind livrarea titeiului. Desi saptamana trecuta au avut loc doua runde de negocieri (6-7 ianuarie si 9 ianuarie), acestea nu au avut nici un rezultat pozitiv. Rusia a venit cu propunerea de a furniza Minskului 6,3 milioane tone de petrol pentru consumul intern, fara sa aplice taxe vamale. Insa Minsk cere mai mult. Potrivit planurilor partii belaruse, cantitatea de petrol rus ce urmeaza sa fie procurata in 2010 este de 21,5 milioane de tone, dintre care, potrivit estimarilor, volumul necesar consumului intern de petrol va constitui aproximativ 8 milioane de tone. Moscova,  insa, insista ca cele 6,3 milioane tone de petrol livrate fara aplicarea taxelor vamale sunt suficiente, deoarece Republica Belarus aste capabila sa extraga 1,7 milioane tone de petrol de sine statator, urmand sa plateasca pentru restul cantitatii de petrol rus pretul de 267 USD/tona. De asemenea, Moscova sustine ca volumul petrolului cumparat de belarusi la pret preferential depaseste nivelul necesitatilor interne, iar cantitatea excedenta este prelucrata si livrata in Occident la preturi europene.           

In ceea ce  priveste Republica Belarus, negociatorii de la Minsk isi argumenteaza cererea facand trimiteri la prevederile acordului de infiintare a Uniunii Vamale semnat de  Rusia, Belarus si Kazahstan. La sfarsitul lunii decembrie a anului trecut prim viceprim-ministrul belarus Vladimir Semasko comunica opiniei publice ca volumul de petrol importat din Federatia Rusa, fara aplicarea taxelor vamale, va constitui  8-9 milioane de tone, iar restul cantitatii va fi procurata conform „prevederilor tratatului de creare a Uniunii Vamale”. Prin urmare, reactia belarusilor este explicabila. Ei au catalogat conditiile impuse de Moscova drept o incalcare a acordului de baza privind crearea unui spatiu vamal unic, iar excluderea sectorului energetic din cadrul acordurilor semnate – o periclitare a procesul de integrare a  Rusiei si a Belarusului. 
          
Cu toate acestea, Moscova respinge orice fel de trimiteri la acordul vamal. La 4 ianuarie, in cadrul intalnirii dintre  primul ministru Vladimir Putin si viceprim-ministrul rus Igor Secin, Putin  semnalat ca intrarea in vigoare a tratatului de Uniune Vamala nu are efecte asupra conflictului energetic dintre tara sa si Belarus. Mai mult decat atat, seful guvernului de la Moscova a subliniat ca in ceea ce priveste hidrocarburile, e necesara semnarea unui nou set de documente ce ar urma sa intre in vigoare la 1 iulie 2010.    
       
In urma esecului de saptamana trecuta, Rusia a anuntat ca nu exclude varianta de a  lipsi Belarus de regimul preferential. Drept raspuns, autoritatile de la Minsk au avertizat ca vor mari taxa de tranzit a petrolului de la 3,9 USD la 45 USD/tona. De asemenea, belarusii au inaintat Rusiei noi conditii privind tranzitarea energiei electrice  catre regiunea Kaliningrad si catre statele baltice. Insa cea mai grava amenintare a facut-o Lukasenko, la 30 decembrie. El a avertizat ca Belarus va iesi din Uniunea Vamala daca Moscova va continua sa ignore interesele  energetice ale tarii sale.   
        
Totusi, de o alta parere sunt expertii ce urmaresc acest conflict. Potrivit directorului centrului de cercetare MISES, Iaroslav Ronaciuk, cauza acestui conflict rezida in participarea companiilor ruse la privatizarea uzinei de prelucrare a titeiului „Naftan-Plimir” si a celei din Mozyr. Atat „Rosnefti”, cat si „Lukoil” manifesta un interes deosebit fata de activele uzinelor. Nu se poate ignora nici faptul ca Igor Secin este presedintele consiliul director al companiei „Rosnefti”, iar la 30 decembrie Lukasenko a confirmat ca este dispus sa vanda cele doua uzine daca „ar apare un cumparator generos”.Mai mult decat atat, Moscova este interesata sa obtina controlul asupra retelei de conducte ce traverseaza teritoriul belarus. In decembrie, ministrul rus al energiei, Serghei Smatko a afirmat ca   Moscova asociaza mentinerea regimului preferential pentru Belarus cu participarea companiilor ruse la privatizarea infrastructurii petroliere. Prin urmare, este posibil ca autoritatile ruse sa satisfaca cererile belarusilor, in cazul in care Lukasenko va aproba participarea rusilor la privatizarea celor doua unitati prelucratoare si a conductelor.