Aspiraţiile europene ale Chişinăului discutate la Bruxelles

Daniela ŞIŞCANU

21 mai 2010

Centrul Român pentru Politici Europene a lansat un raport referitor la viitorul european al Republicii Moldova, menit să genereze o dezbatere care să facă cunoscută Bruxelles-ului aspiraţia europeană a Chişinăului. Tot săptămâna trecută a fost dat publicităţii rezultatul sondajului Barometrul social-politic, efectuat de IMAS care arată că 62% dintre cei chestionaţi au spus că ar vota pentru aderarea Moldovei la UE, dacă duminca viitoare va fi organizat un referendum în acest sens. 14% ar vota contra, iar cei indecişi constituie 17% (unimedia.md, europalibera.org)

La 11 mai la Bruxelles, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Asociaţia pentru Politică Externă (APE) din Moldova şi misiunea Republicii Moldova la UE au organizat o conferinţă la care au participat Graham Watson, raportor asupra Acordului de Asociere UE-Moldova, Natalia Gherman, negociator-şef din partea guvernului Republicii Moldova şi ministru adjunct al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Michael Emerson, de la Centre for European Policy Studies (CEPS), Octavian Calmâc, ministrul adjunct al Economiei din Republica Moldova,  Phillippe Cuisson, şef adjunct de unitate la DG Comerţ, Comisia Europeană, membri ai echipei de negociere din partea Guvernului Republicii Moldova, membri ai Parlamentul European, oficiali ai Comisiei şi experţi din partea think-tankurilor din Bruxelles.                                                                              

În cadrul conferinţei au fost prezentate detaliile regimului actual al negocierilor privind Acordul de Asociere UE-Moldova. De asemenea, a fost anunţată decizia autorităţilor de la Chişinău de a introduce de la începutul anului viitor paşapoarte biometrice. Decizia se încadrează în ansamblul eforturilor depuse de Moldova în vederea obţinerii unei foi de parcurs pentru liberalizarea regimului vizelor.                                               

Un alt subiect important al Conferinţei a fost raportul "Negocierile Moldova-UE - Ce este de discutat, ce s-ar putea obţine". Raportul a fost întocmit de Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene şi de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politica Externă. Documentul pune accent pe eficientizarea comunicării dintre Chişinău şi Bruxelles, şi conţine, în acest sens, o serie de recomandări, pentru autorităţilor moldovene  şi pentru instituţiilor europene.       
           

Deşi relaţiile dintre Republica Moldova şi UE se dezvoltă destul de lent, ambii autori sunt de părere că Bruxelles ar trebui să încurajeze mai eforturile de democratizare şi reformare ale Moldovei, şi că aceste eforturi nu vor trece neobservate. De asemenea, în scopul motivării opiniei publice din Moldova, perspectiva de aderare a RM la Uniunea Europeană  ar trebui  fie analizată independent de  evoluţiile celorlalţi ai  Parteneriatului Estic (EaP). Mai mult, având în vedere lipsa de eficienţă de care a dat dovadă până în prezent Parteneriatul Estic, o poveste de succes a Moldovei ar oferi credibilitate proiectului.
           

În ceea ce priveşte recomandările raportului pentru autorităţile de la Chişinău, autorii consideră că mai oportun să se renunţe, temporar, la perspective aderării imediate la UE şi să se concentreze pe reformarea statului, folosind în acest scop suportul financiar şi logistic oferit de Bruxelles. Dacă Republica Moldova îşi va menţine aspiraţiile europene după următorul ciclu electoral şi îşi va continua reformelor, liderii de la Bruxelles vor fi obligaţi să acorde mai multă atenţie  aderării Moldovei la UE.              

Raportul recomandă Comisiei Europene adoptarea unei abordări mai flexibile a relaţiilor cu Moldova, încurajându-i aspiraţiile politice şi reformele interne. UE ar trebui să compenseze blocarea momentană a extinderii cu acţiuni concrete de susţinere a năzuinţelor europene. Una dintre aceste acţiuni ar fi oferirea unei foi de parcurs pentru ridicarea vizelor. Liberalizarea regimului de vize este un obiectiv foarte important, deoarece ar constitui un avantaj concret pentru cetăţeni, fiind, totodată, şi un puternic mesaj politic în favoarea forţelor pro-europene de la Chişinău şi un stimulent pentru continuarea reformelor democratice. Autorii au descris si au comparat reformele Chişinăului cu progresele înregistrate în implementarea foilor de parcurs de către Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Concluzia a fost că Moldova a iniţiat reforme similare, fără a avea însă o foaie de parcurs. Această "implementare preventivă" este definitorie pentru noua abordare a relaţiei cu UE de către Chişinău.           
           

În raport sunt apreciate iniţiativele Parlamentului European de a face câteva recomandări pentru atingerea obiectivului de "integrare a Moldovei în viitor" şi se subliniază importanţa adoptării unei rezoluţii similare cu cea care menţionează perspectiva de aderarea a Ucrainei (martie2010) care să statueze că Moldova "poate aplica pentru a primi calitatea de stat membru al UE în cazul în care aderă la principiile libertăţii, democraţiei şi respectului pentru drepturile omului".   
           

Totodată, autorii consideră că Comisia Europeană trebuie să se concentreze asupra transformărilor concrete şi a performanţelor, oferind suport financiar pentru atingerea unor obiectivelor: "bani pentru implementarea reformelor".                                           

Tot în cadrul conferinţei s-u discutat despre perspectivele privind negocierea unei Zone de liber schimb cuprinzătoare şi aprofundată (Deep and Comprehensive Free Trade Area). În acest sens, Michael  Emerson a adus exemplul Georgiei, care a deschis în mod unilateral pieţele sale şi a atras investitori, subliniind că autorităţile de la Chişinău ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea guvernării sale.