Alegerile prezidentiale din Polonia

?

Aliona NEGOITA

8 iulie 2010

?

La 4 iulie 2010, ?n Polonia s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale (o campanie cu o componentă emoţională puternică marcată de tragedia de la Smolensk!) ?n urma cărora victoria i-a revenit candidatului Platformei Civice, Bronislaw Komorowski (53% din totalul voturilor valabil exprimate). Jaroslaw Kaczynski, candidatul Partidului ?Lege şi Dreptate" (PiS) a obţinut doar 47% din voturi.

?

Majoritatea analiştilor politici văd ?n scrutinul din 4 iulie un moment de cotitură pentru politica internă şi externă a Poloniei.

?

Pe buna dreptate, pe plan intern, prin alegerea lui Komorowski, putem vorbi despre instaurarea unei stabilităţi politice aparente, prin crearea unui centru de putere consolidat. Astfel, se aşteaptă ca Bronislaw Komorowski să coopereze mai eficient cu primul ministru, Donald Tusk (preşedinte al Partidului Platforma Civica (PO), fiind cunoscut faptul că ?n perioada mandatului lui Lech Kaczynski (preşedintele decedat la Smolensk), dialogul dintre cele două palate era unul al ?surdo-muţilor". Votul din 4 iulie a creat toate condiţiile necesare guvernului de a fi mai eficient şi de a-şi aplica ?n totalitate programul de reforme. Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a intrat ?n recesiune, ?nsă criza mondială şi-a lăsat amprenta asupra colectării de impozite şi taxe, ?nc?t deficitul bugetar a ajuns ?n prezent la 7% din PIB. De aceea, guvernul Tusk va recurge la aplicarea unor reforme mai puţin populare, printre care se numără cea bugetară, de sănătate şi cea a sistemului de pensionare. De asemenea, se aşteaptă şi o reacţie pozitivă a pieţei, mai ales că mediul de afaceri polonez, ?ncă din timpul campaniei electorale, a agreat din umbră candidatura lui Bronislaw Komorowski.

?

Pe de altă parte, sistemul politic polonez nu s-a ales doar cu un centru de putere puternic, ci şi cu o opoziţie consolidată. Rezultatul obţinut de Jaroslaw Kaczynski este unul foarte bun, fapt ce l-a determinat pe Jacek Wasilewski (directorul Institutului de Sociologie) să declare că: ?... la aceste alegeri avem ?nvingător , dar n-avem un ?nvins". (Reuters). ?ntr-adevăr, Jaroslaw Kaczynski a făcut una dintre cele mai reuşite campanii din istoria politică a Poloniei. Cu c?teva luni ?n urmă, Jaroslaw Kaczynski era unul dintre cei mai nepopulari politicieni din Polonia, datorită stilului său combativ şi a unei guvernări nereuşite ?n perioada 2006-2007. Paradoxal, imaginea lui bună a fost, ?n mare parte, remodelată de o tragedie, ?nsă rezultatul bun obţinut nu se datorează ?n totalitate tragediei de la Smolensk, cu at?t mai mult cu c?t subiectul nu a fost folosit de către Kaczynski ?n timpul campaniei. Votul imens acordat candidatului conservator poate fi explicat prin faptul că polonezii nu doresc concentrarea puterii ?n m?inile unui singur partid. De asemenea, discursul lui Jaroslaw Kaczynski a fost mult mai moderat, dec?t ?n alte dăţi. ?n concluzie, cele aproximativ 8 milioane de voturi obţinute oferă un capital imens lui şi partidului său, ?n perspectiva alegerilor locale din toamnă şi a celor parlamentare de anul viitor. De aceea, orice pas greşit, at?t pe plan intern, c?t şi extern, al tandemului Tusk-Komorowski va fi taxat şi speculat de către partidul de opoziţie al lui Jaroslaw Kaczynski.

?

Votul str?ns obţinut ?n urma scrutinului din 4 iulie demonstrează c?t de polarizată din punct de vedere politic este societatea poloneză, ?...divizată ?n oameni care se simt superiori din punct de vedere moral şi oameni care se simt superiori din punct de vedere intelectual..."(Jaroslaw Flis, sociolog şi analist politic (Universitatea Jagiellonă din Krakovia). ?ntr-adevăr, dacă ne uităm pe indicii statistici, observăm că Komorowski a fost susţinut mai mult ?n oraşele mari (?n special, balanţa a fost ?nclinată către el de voturile venite din Varşovia şi Gdansk), iar voturile pentru Jaroslaw Kaczynski au venit mai mult din mediul rural şi din orăşele (partea estică a Poloniei). Această divizare electorală a scoietăţii poloneze, at?t regional, c?t şi social, aminteşte ?ntr-o oarecare măsură de Ucraina, cu diferenţa că ?n Polonia o astfel de divizare nu influenţează actul de luare a deciziei politice. Şi votul din diaspora poloneză pare indice un anume trend politic: ?n proporţie de 80%, polonezii de la Moscova şi-au dat votul pentru Bronislaw Komorowski; ?n schimb, ?n SUA - majoritatea polonezilor au votat pentru Jaroslaw Kaczinski.

?

Ce ?nsemană victoria lui Komorowski pentru Uniunea Europeană şi Rusia?

?

Alegerea lui Bronislaw Komorowski ?n funcţia de preşedinte al Poloniei este privită pozitiv de către liderii politici europeni. Marea majoritate a lor ?l consideră pe Komorowski un politician realist, pragmatic şi ?europenist", ?n comparaţie cu fostul preşedinte, Lech Kaczynski, care de multe ori s-a dovedit a fi ?un obstacol" ?n calea proiectelor europene. Astfel, se aşteaptă ca Polonia să devină acel membru ?responsabil şi loial" Uniunii Europene. Cu siguranţă dimensiunea europeană va determina politica externă poloneză, ?n condiţiile ?n care Statele Unite ale Americii şi-au exprimat un oarecare dezinteres faţă de Europa Centrală şi de Est şi ?n condiţiile ?n care Polonia se pregăteşte pentru a prelua preşedenţia Uniunii Europene din a doua jumătate a anului viitor. ?n acest context, se ridică şi problema direcţiei de evoluţie sau stagnare a ?Parteneriatului Estic", un proiect care a fost intens promovat pe agenda politică europeană de către Polonia preşedintelui Lech Kaczynski. Unii analişti de la Moscova (Irina Kobrinskaia, cercetătoare ?n cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei) s-au grăbit să afirme că, odată cu alegerea lui Komorowski, dimensiunea estică şi-a pierdut din actualitate, pe motiv că Uniunea Europeană nu doreşte ?nrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. Considerăm că este o afirmaţie greşită. Pentru tandemul Tusk-Komorowski, Uniunea Europeană nu este importantă doar ca putere economică, ci şi ca actor politic important pe arena internaţională. De aceea, credem că vom asista la o accentuare a politicii est-europene. ?

?

?n principiu, faptul că Polonia ?şi va canaliza toate forţele pe dimensiunea europeană convine de minune Rusiei, aspect pe care ?l putem deduce cu uşurinţă din declaraţia lui Constantin Kosachev, preşedintele Comisiei de politică externă din Duma de Stat: ?rezultatul alegerilor din polonia răspunde intereselor de politică externă ale Rusie". ?n Polonia, analiştii politici sunt convinşi că trendul impus de Donald Tusk, ?un maestru al compromisurilor" ?n relaţiile cu Rusia, va continua, dar fără mari schimbări, ci mai degrabă printr-o nuanţare a relaţiilor dintre cele două state. Ziaristul Marcin Wojciechowski ?ntr-un articol pentru ziarul ?Wyborcza" spune că şi polonezii ?şi doresc relaţii tot mai bune cu Rusia, dar este puţin probabil ca Komorowski să ia decizii de o importanţă majoră şi că se va limita doar la politica dialogului şi tratativelor. Pe de altă parte, aceiaşi Irina Kobrinskaia ?ntr-un articol pentru Vedomosti tinde să creadă că Bronislaw Komorowski va schimba radical cursul de politică externă al Poloniei. Drept exemplu ea ne dă ultima şedinţă a ?Triunghiului de la Weimar" din 23 iunie, la care au participat miniştrii de externe ai Germaniei, Poloniei şi Franţei, şi la care, pentru prima dată, a fost invitat şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov. Şi preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, Constantin Kosachev ?

?

Credem ca această turnură ?n relaţiile ruso-poloneze este puţin probabil să se ?nt?mple, dat fiind faptul că această campanie nu a fost influenţată puternic de factorul rusesc şi pe viitor, de asemenea e puţin probabil ca el să devină o componentă a politicii externe poloneze. ?n relaţiile dintre cele două state au rămas ?ncă probleme nerezolvate. Memoria Katyn-ului este ?ncă puternică. Autorităţile de la Varşovia ?ncă insistă mult pe reabilitarea ofiţerilor polonezi ucişi ?n cel de-al doilea Război Mondial de Uniunea Sovietică, iar faptul că noul preşedinte este de formaţie istoric, va accentua şi mai mult acest aspect. La r?ndul lor, autorităţile de la Moscova ?ncă nu au găsit soluţia nedureroasă a acestei probleme. Pe l?ngă acestea se mai adaugă şi ?noul Katyn", cum mai este numită şi tragedia aviatică de la Smolensk. Tergiversarea anchetei referitoare la cauzele accidentului nemulţumeşte tot mai mulţi polonezi, ?n special, pe cei care l-au votat pe Jaroslaw Kaczynski. Iar, din păcate, Rusia ?ncă nu şi-a recunoscut responsabilitatea pentru ambele evenimente. Răm?ne, ?ncă, foarte actuală pe agenda relaţiilor dintre cele două state şi problema răsp?ndirii elementelor sistemului american de apărare antirachetă, chiar dacă cu doar o zi ?naintea alegerilor, Polonia a semnat cu SUA un act adiţional (o variantă mai soft!) special pentru a mai limita din nemulţumirile Moscovei.