This text is replaced by the Flash movie.
ro en
 
 
 
 
Newsletter
 
 
 
 
Publicatii » Brief Analysis » Alegeri prezidentiale in Ucraina
 
S-a dat startul campaniei electorale pentru prezidentialele din Ucraina

Daniela SISCANU
30 octombrie 2009

Campania pentru alegerile prezidentiale din Ucraina, programate pentru data de 17 ianuarie 2010, a inceput oficial la 19 octombrie 2009. La postul de presedinte aspira 10 candidati (rian.ru.)

La doar cateva zile dupa ce s-a dat startul oficial al campaniei, in cursa electorala s-au inscris urmatorii candidati: liderul Partidului Regiunilor Viktor Ianukovici, Primul Ministru Iulia Timosenko, avocatul Oleg Riabokoni, fostul ministru al Apararii Anatolii Gritenko, fostul presedinte al Radei Arsenii Iateniuk, liderul Partidului Comunist Piotr Simonenko si liderul Partidului Socialist Alexandr Moroz. Se asteapta intrarea in campanie a presedintelui  in functie, Victor Iuscenko si a presedintelui Radei, Vladimir Litvin. Cu toate acestea, se disting doi favoriti clari in cursa electorala. Acestia sunt Viktor Ianukovici si Iulia Timosenko.

Este putin probabil ca vreunul dintre acesti candidati sa obtina victoria inca din primul tur. Potrivit ultimelor sondaje efectuate de Centrul Razumovski, institutele „Sotis”, „R&B” si „FOM-Ucraina” liderul Partidului Regiunilor Ianukovici reuneste de la 28-30% din intentiile de vot; locul doi este ocupat de Iulia Timosenko creditata cu 15%-19% din intentiile de vot; iar cea de-a treia pozitie in clasament este ocupata de Arsenii Iateniuk, pentru care ar vota aproximativ 9% din populatia cu drept de vot. Ceilalti candidati, si nu in ultimul rand presedintele in exercitiu Victor Iuscenko, nu pot spera la mai mult de 5%.

Trebuie mentionat faptul ca Ianukovici este singurul dintre cei trei lideri ai cursei care a mai participat la alegeri prezidentiale. In 2004 Ianukovici a acumulat 44% din voturile exprimate. Se pare ca programul electoral al lui Ianukovici este similar cu cel din 2004, bazandu-se pe aceeasi piloni ca si acum cinci ani: cresterea nivelului de trai, acordarea limbii ruse a statutului de limba oficiala, cooperarea cu statele membre CSI, relatii de buna vecinatate cu Federatia Rusa si respingerea ideii
de aderare la NATO. Totusi, spre deosebire de alegerile anterioare, de aceasta data, Ianukovici a hotarat sa-si modereze discursul pro-rus. Potrivit directorul  fondului „Initiative democratice”, Iliko Kuceriv  tot mai multi ucraineni se arata deranjati de tendintele de imixtiune ale Rusiei in problemele interne ale tarii lor. Totodata, folosindu-se de faptul ca Partidul Regiunilor formeaza fractiunea majoritara in Parlament si se afla in opozitie, Ianukovici a intrat in cursa electorala mult mai devreme. Astfel, timp de patru luni, deputatii Partidului Regional au blocat lucrarile Parlamentului, cerandu-le celorlalti parlamentari sa voteze o lege privind cresterea standardelor sociale (legea prevedea marirea salariilor si a pensiilor). Cei care se opun adoptarii acestei legi sunt, in mare parte, membrii Blocului Iuliei Timosenko. Ei sustin ca prin adoptarea legii Ianukovici urmareste punerea cabinetului de ministri in imposibilitatea aplicarii ei din cauza fondurilor insuficiente.

In ceea ce priveste programul electoral al Iuliei Timosenko, acesta se bazeaza in mare parte pe promisiuni – de la majorarea salariilor si pensiilor, stabilizarea tarifelor pentru gaze, pana la atragerea de investitii straine si efectuarea reformelor administrative. Iulia Timosenko se caracterizeaza  printr-o capacitate deosebita de a interactiona cu masele. Ea a reusit sa-si creeze o imagine a unei femei foarte puternice, capabila sa faca fata atacurilor celorlalti politicieni si a interventiilor privind felul in care isi indeplineste obligatiile de prim ministru.
 

Referitor la  candidatul care s-a plasat pe al treilea loc in sondaje, mentionam ca la inceputul verii Arsenii Iateniuk era considerat unul dintre favoritii cursei si urmas al lui Victor Iuscenko. Insa de la mijlocul verii cota acestuia in sondaje a inceput sa scada rapid. Lui Iateniuk i se reproseaza lipsa unei campanii calitative de publicitate si a unor mesaje electorale credibile, prin care sa se stabileasca pozitia sa privind principalele aspecte ale evolutiei statului ucrainean. Desi Iateniuk se adreseaza cu preponderenta alegatorilor din Ucraina de Vest, in aceasta vara acesta a incercat o reorientare catre estul tarii, prin criticarea valorilor liberalismului si a orientarii euroatlantice a Ucrainei, si a manifestarii unei nostalgii dupa vremurile sovietice. Drept rezultat, Iateniuk a pierdut in sondaje 5% din intentiile de vot ce au trecut in contul Iuliei Timosenko.

Cu toate acestea, nici Iateniuk si nici ceilalti candidati nu intentioneaza sa se retraga din cursa. Evident, majoritatea acestora sunt constienti ca sansele de a castiga aceste alegeri sunt nule. Ei urmaresc alte scopuri. O parte dintre ei urmaresc obtinerea unor favoruri de pe urma colaborarii cu candidatii ce formeaza axa principala in  alegeri. Multi dintre ei iau deja in calcul alegerile parlamentare anticipate. Dupa cum sublinia directorul programelor politice ale centrului „Razumkov”, Iurii Iakimenko de cateva luni lucrarile legislativului sunt blocate. Prin urmare, indiferent cine ar castiga aceste alegeri, viitorul presedinte va dizolva Rada. Ianukovici a anuntat in repetate randuri ca acesta este singura solutie pentru a avea un parlament functional.

In ceea ce priveste rezultate alegerilor prezidentiale, exista parerea unanima ca al doilea tur este inevitabil. Un rol decisiv il va avea electoratul dispersat in primul tur de numarul mare de candidati. Se estimeaza ca acest electorat ajunge la 30% din populatia votanta. Potrivit afirmatiilor lui Vladimir Fesenko, lupta dintre Timosenko si Ianikovici va fi foarte dura. Este foarte probabil ca, indiferent de cine va castiga alegerile, celalalt nu-si va accepta infrangerea.

Referitor la evolutia Ucrainei in urmatorii ani, se pare ca nici macar cei mai optimisti dintre analisti nu prezic, pentru viitorul apropiat, o crestere economica spectaculoasa sau crearea unui sistem juridic si politic eficace. Aderarea la structurile euro-atlantice  se va incetini, desi este inevitabila.

Un alt aspect important al acestor alegeri este faptul ca actualul presedinte pleaca de la putere fara a lasa in urma lui un loctiitor. La Moscova, perioada Iuscenko a fost perceputa drept un mare esec al politicii externe ruse din ultimii ani. Cu toate acestea, liderii de la Kremlin sunt constienti de faptul ca orice presiune asupra Ucrainei ar putea mobiliza fortele politice ucrainene pentru o noua demonstratie de loialitate fata de interesele nationale si o contrapunere a acestora in relatiile cu Rusia. Nici unul dintre candidati nu promoveaza o politica anti-ruseasca. Discursurile ambilor candidati principali se bazeaza pe principiul orientarii spre Occident, mentinand insa relatii apropiate cu Federatia Rusa.

In concluzie, se poate spune ca, dupa ce va trece „euforia” cauzata de plecare lui Iuscenko, in prim plan vor iesi vechile probleme: gazele, flota si statutul limbii ruse. Ucraina nu va renunta la planurile ei de modernizare a sistemului de gazoducte, folosindu-se de banii occidentalilor. Rusia, la randul ei, va cauta sa construiasca noi gazoducte ce nu vor mai traversa teritoriul ucrainean. La finalul urmatorului mandat prezidential Ucraina va trebui sa se exprime referitor la prezenta dupa 2017 a Flotei Ruse in Sevastopol. Noul presedinte va trebui sa decida daca va adopta o pozitie mai dura, solicitand inceperea negocierilor privind retragerea flotei (iar in cazul refuzului sau al tergiversarii procesului de retragere, sa declare prezenta rusa ilegala si sa ceara asistenta internationala), sau sa schimbe constitutia in asa fel incat stationarea trupelor straine pe teritoriul ucrainean sa devina legala. Si in sfarsit, in ceea ce priveste statutul limbii ruse, se poate afirma cu certitudine ca nu se vor produce schimbari. Rusia ar trebui sa accepte ideea ca RSS Ucraineana nu mai exista. Exista un nou stat, iar poporul ucrainean are o identitate distincta de cea a poporului rus. Prin urmare, schimbarea tonalitatii dialogului dintre aceste doua state s-ar putea sa fie una temporara.