Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII a avut prima şedinţă plenară
Angela GRĂMADĂ
5 mai 2009
Parlamentul nou ales s-a întrunit pe 5 mai, în prima sa şedinţă,la care au participat 98 dintre cei 101 de deputaţi. Şedinţa a durat 20 de minute. Prima şedinţă plenară a fost deschisă de cel mai în vîrstă deputat din partea Partidului Comuniştilor, Ivan Calin. Deputaţii au audiat raportul Curţii Constituţionale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, prezentat de Dumitru Pulbere. Aleşii poporului nu au ales organele de conducere ale noului parlament, anunţînd o pauză pînă la 12 mai. ( INFOTAG, JURNAL.MD, UNIMEDIA, ITAR-TASS, BASA-PRES, MOLDPRES, MEDIAFAX, REALITATEA.NET).
Exact după o lună de zile de la data desfăşurării alegerilor parlamentare în Republica Moldova, noua legislatură s-a întrunit în şedinţă plenară. Miza acestei reuniuni o constituia împărţirea portofoliilor parlamentare, dar şi anunţarea candidaturilor din partea Partidului Comunist al Republicii Moldova pentru funcţia de preşedinte al ţării. De la această reuniune au lipsit trei deputaţi: Andrei Stratan (PCRM, aflat în vizită la Moscova), Dorin Chirtoacă (PL, care pe 4 mai 2009 renunţase la mandatul de deputat în favoarea următorului clasat pe listele electorale ale partidului din care face parte) şi Veaceslav Platon (AMN).
Prima şedinţă a noii legislaturi a avut loc în Sala Mare a Palatului Republicii, deoarece clădirea parlamentului se află în reconstrucţie, fiind devastată în urma evenimentelor care s-au desfăşurat la 7-8 aprilie 2009 la Chişinău, când o parte a populaţiei a protestat, acuzând actuala guvernare de fraudare a alegerilor şi încălcarea Codului Electoral. Constituţia Republicii Moldova prevede că acest stat este republică parlamentară, ceea ce presupune că preşedintele este ales de către deputaţi şi nu prin vot direct, exprimat de către cetăţeni. Conform legislaţiei în vigoare, pentru a deveni şef al statului, un candidat trebuie să obţină 2/3 sau 61 de voturi din totalul de 101 de mandate de deputaţi. Reamintim că PCRM a întrunit doar 60 de voturi, iar opoziţia 41, ceea ce înseamnă că “votul de aur”, necesar pentru alegerea conducătorului statului se află în tabăra partidelor democrate, care au reuăit să treacă pragul electoral (6% conform Codului Electoral). Procedurile legale ale Republicii Moldova, menţionează că la prima şedinţă a Legislaturii, deputaţii noi aleşi trebuie să aprobe raportul Curţii Constituţionale cu privire la validarea alegerilor din 5 aprilie 2009, iar al doilea punct al agendei trebuie să îl constituie formarea fracţiunilor parlamentare şi alegerea organelor de conducere a statului. Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei Juridice a fostei legislaturi a precizat că actualul Parlament va suporta câteva modificări structurale. În premieră acesta va avea trei vice-preşedinţi, cu unul mai mult decât în vechea componenţă. Surpriza a constituit-o faptul că cel de-al treilea post de vice-preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova va merge la minorităţile naţionale. În declaraţia sa pentru agenţia de presă NewsIn, deputatul comunist Vladimir -Ţurcan a mai relatat că “Sunt multe minorităţi naţionale în Republica Moldova, inclusiv români”.
Deşi în sală au fost prezenţi deputaţi din partea tuturor partidelor care au trecut pragul electoral, cuvânt au luat doar reprezentanţii Partidului Comunist, opoziţiei nu i s-a permis accesul la microfon, ceea ce denotă o încălcare gravă a procedurilor legale. Fiecare formaţiune politică are dreptul să ţină un discurs inaugural în faţa noii legislaturi şi cu toate acestea comuniştii au afirmat că nu este necesar ca reprezentanţii aceastora să se exprime. După aprobarea raportului prezentat de preţedintele Curţii Constituţionale, alegerile legislative din Republica Moldova au fost considerate valabile şi fiecare partid, care a depăşit pragul electoral, este în drept să-şi propună propriul candidat la funcţia de şef al statului. Ivan Calin, veteranul Partidului Comunist s-a grăbit, însă, să declare şedinţa închisă după 20 de minute de la începrea acesteia, el reuşind în prealabil sş facă câteva declaraţii cu caracter politic, atenţionând opoziţia că trebuie să ţină cont de faptul că în eventualitatea unor alegeri repetate primii care vor avea de suferit vor fi deputaţii PL, PDLM şi ai AMN. Declaraţii politice a făcut şi Dumitru Pulbere. Deşi acesta trebuia să se rezume doar la citirea raportului Curţii Constituţionale, el a menţionat că „Rezultatul alegerilor reflectă poziţia alegătorilor. Încălcările, care au avut loc, nu au fost de natură să influenţeze rezultatul alegerilor. Găsirea unui compromis politic dintre putere şi opoziţie trebuie să fie primul punct de pe ordinea de zi.”
Următoarea şedinţă a Parlamentului Republicii Moldova va avea loc la 12 mai 2009. În legătură cu acea zi, analistul Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT a elaborat trei scenarii: dialog, trădare şi anticipate. După şedinţa de azi a Parlamentului, liderii opoziţiei au declarat că există disensiuni mari în interiorul PCRM cu privire la împărţirea funcţiilor statului, aceasta fiind cauza amânării pentru data de 12 mai. Una din presupunerile opoziţiei o constituie faptul că este imposibil pentru comunişti să adune 52 de voturi necesare aprobării candidaturii la funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Trădătorii nu vor veni din rândurile partidelor democrate, opoziţia nu va fi de acord să coopereze cu PCRM, iar şeful statului nu va putea fi ales din trei încercări şi astfel vom asista la alegeri anticipate. Nici comuniştii şi nici reprezentanţii partidelor democrate, care formează opoziţia, nu vor ceda în faţa adversarilor. Partidul care se află la guvernare de 8 ani şi-a scăzut considerabil credibilitatea nu doar în faţa alegătorilor, provocând evenimentele din 7-8 aprilie 2009, dar şi în faţa opiniei publice internaţionale. Opoziţia, la rândul ei dacă merge la un compromis în acest moment, la alegerile parlamentare viitoare va avea aceeaşi soartă ca şi Partidul Popular Creştin Democrat, care nu a reuşit nici măcar să treacă de pragul electoral, în condiţiile în care anterior avea un electorat stabil de 11%.
